Câteva idei ciudate și teorii conspiraționiste vânturate la București despre R. Moldova

parlament_moldova.jpg

Image source: 
Facebook / Parlamentul Republicii Moldova

Astăzi, Parlamentul de la Chișinău își începe prima sesiune de după alegerile din 11 iulie. Și pentru prima oară, în legislativul Republicii Moldova există o majoritate pro-europeană. La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a fost primul oficial european care a vizitat Republica Moldova, în noua conjunctură politică. 

El a transmis întregul sprijin al României pentru reformele așteptate în Republica Moldova și a subliniat că următorii ani vor arăta că țara poate deveni un model de orientare pro-europeană și de transformare pozitivă.

În același timp, în România au circulat câteva idei, să le spunem, ciudate, în legătură cu alegerile din Republica Moldova .

O primă idee ar fi fost aceea că, de astă dată, Rusia nu s-a mai implicat în alegeri”. Ba da, s-a implicat, inclusiv prin scheme de finanțare a alianței dintre socialiști și comuniști, ca și prin gurile de tun mediatice.

Sputnik și-a continuat campania în sprijinul partidei pro-ruse și al constructului AUR, importat din România și menit a rupe câteva procente din scorul PAS – ceea ce s-a dovedit un eșec.

Cu o lună înainte de alegeri, Moscova a reiterat promisiunea unui împrumut de 200 de milioane de euro, în cazul realizării ”stabilității politice” în țară.

O expresie prin care Rusia înțelege participarea blocului socialisto-comunist la guvernare.

Greu de digerat

Toate acestea nu sunt deloc indicii că Rusia nu s-a implicat. Dimpotrivă, arată că Rusia, cunoscând situația de pe teren, a știut de la bun început că maximul pe care îl poate obține ar fi introducerea formațiunii loiale în schema de guvernare. Și nu a reușit. În realitate, victoria PAS este o înfrângere greu de digerat pentru Kremlin.

O altă idee, care decurge din cea de dinainte este că ”victoria Maiei Sandu ar fi urmarea unui acord Berlin-Moscova”. Dar pe ce se bazează cei care pretind asta?

Un singur lucru știm, inclusiv din ultima vizită întreprinsă de Maia Sandu la Berlin: Germania și-a manifestat sprijinul total față de agenda reformistă a Maiei Sandu .

Și, în definitiv, de ce ar fi cedat Rusia ? De ce ar permite Vladimir Putin ca un stat considerat în ”sfera de influență” a Rusiei să aibă succes orientându-se către Vest? Tocmai un asemenea succes ar reprezenta o amenințare existențială pentru regimul Putin.

De fapt, propaganda rusă susține exact contrariul: că Uniunea Europeană îi sărăcește pe membrii și partenerii săi din Est, foști componenți sau sateliți ai URSS. Dar, stați: nu asta susțin și cei de la AUR, încununați cu un frumos 0,49% în alegerile din 11 iulie? Ba da...

În afara ridicolului în care singuri se pun promotorii unei astfel de teorii a conspirației, un singur lucru ar mai fi de spus aici: victoria în alegeri aparține alegătorilor și liderilor PAS și nimănui altcuiva.

Sfârșitul unionismului?

Am mai văzut o idee năstrușnică: ”Victoria PAS înseamnă sfârșitul unionismului”. Ca și cum unirea tocmai ne bătea la ușă și, ce să vezi, victoria Maiei Sandu a zădărnicit-o. Sau, privind din perspectiva cealaltă: oare o victorie a forțelor pro-ruse ar fi favorizat unirea? Este absurd.

Adevărul este că sentimentele pro-românești ale cetățenilor republicii Moldova sunt în creștere. Potrivit unui studiu sociologic realizat  de către compania Date Inteligente iDATA  și preluat de Veridica.ro, în cazul unui referendum pe tema unirii, 41,6% dintre respondenți ar răspunde pozitiv. În același timp, pentru aderarea la Uniunea Europeană se declară 67,3% dintre respondenți.

Așadar, nu toți pro-europenii sunt și unioniști. Motiv pentru care liderii pro-europeni de la Chișinău abordează tema unionistă cu prudență, pentru a nu-și înstrăina o parte a electoratului.

Pe de altă parte, partidele care militează pentru unionism și nimic altceva obțin scoruri minuscule. Pare un paradox, dar explicația e simplă: pro-europenii, proveniți în special din mediul urban, informați, cu niveluri de educație și implicare civică superioare , înțeleg foarte bine dificultățile procesului de unificare și nu-și dau votul demagogilor.

Dimpotrivă, tocmai o avansare a Republicii Moldova pe calea europeană și extinderea proiectelor comune pe cele două maluri ale Prutului ar însemna o apropiere de România.

Un nou capitol

În fine, am mai auzit și că ”România nu a ajutat Republica Moldova”. Ba da, și încă foarte mult.

În perioada pandemiei, România a făcut un foarte bun joc de soft-power în Republica Moldova, contracarând eficient ”diplomația” măștilor și a vaccinurilor, din partea Rusiei cât și a Chinei. A trimis materiale sanitare, a detașat specialiști și a donat vaccinuri cât Rusia și China la un loc.

Guvernul României a acordat o contribuție voluntară în valoare de 250.000 de euro către European Endowment for Democracy în noiembrie 2020, pentru susținerea societății civile și a mass media independente din R. Moldova. Un nou sprijin, 300.000 de euro, va veni de acum înainte, pe aceeași filieră.

Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost finalizat de către Transgaz la finalul lunii iulie 2020, ceea ce a scos Republica Moldova din totala dependență față de Rusia.

Ca să nu mai vorbim de sprijinul în plan diplomatic în instituțiile europene.

Desigur, nu toată lumea din România a fost parte în acest efort de susținere - și nu întotdeauna. Mult timp, decidenți și analiști de la București au susținut soluția ”pragmatică” a lui Plahotniuc. Iar aici, într-adevăr, România are o problemă.

Dar a spune că România nu s-a implicat este nedrept și, în cele din urmă, neadevărat.

Republica Moldova începe un nou capitol al existenței sale. Acesta poate duce țara pe o traiectorie europeană, care va însemna stabilitate și dezvoltare. Sau poate sfârși într-o imensă dezamăgire, cu consecințe greu de calculat.

Dacă va fi una sau cealaltă, aceasta depinde în primul rând de liderii de la Chișinău. Și abia după aceea de România și partenerii occidentali.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 26 iulie 2021