Inițiativă UE: fără portofele secrete de criptomonede și plăți cash de peste 10.000 Euro

bitcoin.png

Image source: 
pixabay.com

Uniunea Europeană pregătește un pachet legislativ pentru lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Vor fi limitate tranzacțiile cu bani lichizi și vor fi puse sub observație operațiunile cu monede virtuale.

Comisia Europeană a prezentat ieri un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul include, de asemenea, propunerea de înființare a unei noi autorități europene, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor.

Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunelor exploatate de infractori, în vederea spălării banilor din activități ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar.

După cum afirmă Comisia Europeană, lacunele legislative dintr-un stat membru afectează UE în ansamblul său. Din acest motiv, este nevoie de norme europene, iar respectarea lor trebuie supravegheată în mod eficient și coerent .

Totul, în contextul unor noi provocări, cum ar fi dezvoltarea monedelor virtuale, creșterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piața unică – pe de o parte - și caracterul global al organizațiilor teroriste, pe de alta.

O nouă autoritate europeană

Elementul esențial al pachetului legislativ îl constituie înființarea unei noi autorități a UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Reforma propusă de Comisie va obliga toți furnizorii de servicii de criptomonede să aplice măsuri de precauție cu privire la clienții lor, pentru prevenirea și detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptomonede.

O altă propunere prevede instituirea unui plafon de 10.000 EUR pentru plățile în numerar pe teritoriul Uniunii Europene.

Se știe că, pentru infractori, plățile mari în numerar reprezintă un mijloc ușor de a spăla bani, deoarece aceste tranzacții sunt foarte dificil de detectat. Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane privind tranzacțiile în numerar, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul.

În acest caz, plafoanele naționale sub 10.000 EUR pot rămâne în vigoare.

Cine va sta deoparte?

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu. Și, dacă dezbaterile vor merge în ritmul așteptat, viitoarea autoritate de combatere a spălării banilor ar urma să devină operațională în 2024.

Propunerea Comisiei Europene poate fi văzută ca un pas ce urmează constituirii Parchetului European, menit să lupte împotriva utilizării frauduloase a fondurilor europene și a fraudelor în materie de TVA.

Și atunci, logica din spatele propunerii a fost aceea că statele membre luate separat nu pot lupta eficient împotriva unor fenomene transfontaliere, pe o piață unică având la bază libertatea de mișcare a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor și serviciilor.

Trebuie spus însă că nu toate statele membre participă la inițiativa Parchetului condus de Laura Codruța Kovesi. Întrebarea este dacă vor exista state membre care se vor gândi să stea deoparte și în ce privește instituția menită să supravegheze spălarea banilor și finanțarea terorismului.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 21 iulie 2021