Putin ridică cortina înaintea întâlnirii cu Biden

putin_biden.png

Vladimir Putin și Joe Biden se întâlnesc la Geneva
Image source: 
Angela WEISS, Alexey DRUZHININ AFP via rfi.fr

Interviul acordat de Vladimir Putin canalului american de televiziune NBC încă pe 11 iunie, a devenit ieri sursa principală de titluri și comentarii în media americane după publicarea transcrierii întregii conversații. Prin intermediul acestui interviu, cu aproape două zile înaintea summit-ului Biden-Putin ce va avea loc într-o vilă de pe malul Lacului Geneva, președintele rus reușește să devină, astfel, nu pentru prima oară, principala referință a întrebărilor presei internaționale pentru Joe Biden și sursa numărul unu de neliniște cu privire la concluziile summit-ului americano-rus de miercuri.

Precedentul interviu de acest gen acordat unei televiziuni americane de către Putin a avut loc în iulie 2018. Atunci avea loc summit-ul americano-rus între Donald Trump și Vladimir Putin la Helsinki, iar una din concluziile acelui interviu era că relațiile ruso-americane atingeau cea mai scăzută cotă de încredere de la sfârșitul Războiului Rece.

Ei bine, în rezultatul ultimului interviu acordat de Putin cu câteva zile în urmă la Kremlin, tragem concluzia că nimic nu s-a schimbat în acești trei ani, chiar dacă Donald Trump a fost un președinte american de-a dreptul adorat la Kremlin.

O altă concluzie ar fi că, aidoma multor altor interviuri acordate de Putin în ultimii șase sau șapte ani presei americane sau britanice, interviurile cu Putin sunt mai degrabă un exercițiu de testare a capacității de manipulare, negare, decepție și distorsionare a adevărului învățate la școala KGB-ului de către președintele rus.

Ce se întâmplă cu adevărat în spatele ușilor închise în timpul summit-urilor americano-ruse este, în realitate, o reflecție destul de îndepărtată a acestor interviuri.

Relativizare

Pe parcursul celor 90 de minute cu Putin au fost atinse teme care cu siguranță vor sta pe masa celor doi lideri la întâlnirea de miercuri. Nu știm, însă, în ce cheie vor fi discutate teme ca atacurile cibernetice repetate asupra unor instituții și organizații americane în special în timpul campaniei prezidențiale din 2016.

Deocamdată, în interviul cu Putin, aflăm, pentru a câta oară că, de fapt, statul rus nu ar avea nicio legătură cu aceste atacuri care se pare, își au sursa în rândul serviciilor secrete ale armatei ruse, adică temuta Direcție Principală de Informații, sau GRU.

În aceeași logică a relativizării se înscriu și viziunile lui Putin cu privire la dosarul iranian, cu care, de fapt, a și început interviul cu președintele rus. Dacă ar fi să avem încredere în cuvintele lui Putin, atunci Rusia nu ar avea nimic de a face cu planurile Iranului de a lansa în spațiu în toamna acestui an primul său satelit militar, fiind totodată bine-știut faptul că la acest moment doar Rusia ar putea lansa un asemenea satelit pentru armata iraniană.

Și, dacă tot a venit vorba de spațiu, atunci singurul dosar în care se pare că mai este posibilă colaborare și capacitate de înțelegere între cele două puteri, iarăși conform spuselor lui V. Putin, este spațiul cosmic pe care acesta și-l dorește în continuare demilitarizat așa cum ”trebuie să rămână și spațiul cibernetic”.

Hollywood

După spusele președintelui rus, spațiul cibernetic este perceput de NATO ”un câmp de luptă”, și drept consecință Putin a lăsat să se înțeleagă că potențialele atacuri cibernetice ale ”unor concetățeni ruși cu viziuni patriotice” nu ar avea decât un caracter preventiv și pe undeva legitim.

Într-o logică deja consacrată s-au înscris și răspunsurile la întrebările despre soarta lui Alexei Navalnîi, în privința căruia Putin a spus: ”Noi nu avem obișnuința de a omorî pe cineva”.

Totodată, ieri seara la conferința de presă de la finalul summit-ului NATO, Joe Biden a declarat că ”de viața lui Alexei Navalnîi va depinde angajamentul Rusiei de a respecta drepturile omului.” Am putut observa astfel, că interviul cu Putin produce deja ecouri într-un dialog cu Biden prin intermediul presei.

Pe același făgaș se înscriu și întrebările cu privire la relația personală directă între cei doi președinți, mai ales în contextul vestitului răspuns afirmativ a lui Biden la întrebarea dacă consideră că ”Putin este un asasin”. Biden declara în luna februarie a acestui an că este de acord cu această afirmație. În timpul aceluiași ultim interviu, Putin a încercat să interpreteze în mod relaxat această afirmație a lui Biden, punând-o pe seama culturii extravaganței americane educate de Hollywood.

Pe durata interviului au fost atinse, nu fără efort, și multe alte teme ce vor sta pe masa negocierilor de miercuri. Însă, dacă ar fi să încheiem cu un ultim citat, și totodată laitmotiv, din amplul interviu cu Putin, atunci probabil ar trebui sa alegem zicala folosită de președintele rus pentru a caracteriza relația cu SUA și, prin extensie, cu statele occidentale: ”Să nu faci reproșuri oglinzii, dacă ți-e strâmbă fața.”

Așadar, aceleași narativ al relativizării și negării, în spatele căruia, însă, stă o profundă necesitate de atingere a unei înțelegeri cu SUA în privința predictibilității și conservării stării de fapt. Slăbiciunea se ascunde adesea în spatele unui narativ colorat și agresiv. 

 
Putin ridică cortina înaintea întâlnirii cu Biden