Cât de europeană este noua lege anti-imigrație adoptată de Danemarca? Analiză France24

danemarca.jpg

Mica Sirenă, celebra statuie de bronz din Copenhaga
Image source: 
pixabay.com

Parlamentul danez a adoptat săptămâna trecută o lege care permite autorităților să deschidă în străinătate centre pentru solicitanții de azil. O măsură foarte controversată, dovadă a înăspririi în ultimii ani a politicii privind imigrația în Danemarca, unde guvernul social-democrat pare să o ia pe urmele partidelor de extremă dreapta, comentează France24.

Danemarca își urmărește scopul de a avea „zero solicitanți de azil” pe teritoriul său. Legea adoptată joi, 3 iunie, cu 70 de voturi pro și 24 contra, permite autorităților să externalizeze cererile de protecție, de exemplu în Rwanda, țara cu care discuțiile par a fi cele mai avansate.

Un imigrant ilegal, care pune piciorul pe teritoriul danez, va fi înregistrat și apoi trimis direct într-o țară terță pentru examinarea cererii sale de azil. În caz că cererea îi este respinsă, va trebui să părăsească țara gazdă. Cu toate acestea, dacă obține statutul de refugiat, ușile regatului nordic vor rămâne în continuare închise. Textul precizează că „Danemarca nu va trebui să ofere protecție în cazul în care străinul obține azil (...) În schimb, protecția trebuie să fie asigurată de țara terță în cauză”.

Excepție se face pentru persoanele bolnave, dar nu și pentru minorii neînsoțiți. Inspirată de modelul australian, întreaga procedură va fi încredințată țării terțe, contra cost.

De îndată ce a fost anunțată adoptarea textului, Uniunea Europeană și-a exprimat „îngrijorarea”. „Tratarea externă a cererilor de azil ridică întrebări fundamentale atât cu privire la accesul la procedurile de azil, cât și cu privire la accesul efectiv la protecție”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei UE.

Pentru moment, contururile proiectului sunt încă vagi, căci nicio țară nu a acceptat acest parteneriat, dar discuțiile cu Rwanda sunt foarte avansate, țară care pentru o vreme a luat în considerare primirea solicitanților de azil venind din Israel.

„Este mult prea devreme să știm dacă Rwanda va accepta o astfel de propunere pentru că nu știm ce oferă Danemarca în schimb”, explică Hans Lucht, cercetător la Institutul danez de Studii Internaționale, contactat de echipa postului de televiziune francez France 24.

„Și alte țări au fost citate, precum Egiptul, dar este puțin probabil ca o țară din Africa de Nord să accepte o asemenea înțelegere, care ar fi foarte nepopulară în rândul opiniei publice”, precizează specialistul în probleme de migrație.

„Parlamentul (rwandez) nu a discutat încă această chestiune” și „dacă această înțelegere va ajunge vreodată în Parlament, voi vota împotrivă pentru că sunt de părere că este împotriva valorilor umane”, a anunțat Frank Habineza, un deputat rwandez de opoziție, intervievat de echipa agenției de presă France-Presse.

Descurajarea refugiaților

De câteva săptămâni, proiectul a făcut obiectul numeroaselor critici ale asociațiilor pentru apărarea drepturilor omului care denunță punerea din nou în discuție a Convenției de la Geneva din 1951 cu privire la dreptul la azil.

La rândul său, Mattias Tesfaye, ministrul imigrației, el însuși fiul unui refugiat, susține că sistemul va fi de acum înainte „mai uman și mai echitabil”. Guvernul explică că această externalizare ar trebui să facă posibilă reducerea numărului de persoane expuse violenței și abuzului pe rutele migratoare.

Un argument nevalid pentru ONG-urile daneze și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (HCR), deoarece această măsură nu va împiedica în niciun caz migranții să traverseze Marea Mediterană cu riscul vieții lor. „Își vor încerca pur și simplu norocul în altă țară. În cele din urmă, această lege s-ar dovedi profitabilă pentru contrabandiști”, explică Hans Lucht. „Adevăratul obiectiv este să descurajeze refugiații să caute azil în Danemarca”.

De câțiva ani, Danemarca a crescut numărul măsurilor de descurajare pentru a reduce migrația: retragerea permiselor de ședere ale sirienilor, înăsprirea legii anti-ghetou care vizează limitarea numărului de locuitori „neoccidentali”...

De asemenea, în 2016, bogata țară nordică a ajuns în centrul atenției, intenționând să confiște obiectele de valoare ale migranților pentru a le finanța șederea. Așa cum amintește site-ul InfoMigrant, această dispoziție a fost aplicată în mică măsură și finanțele publice au obținut o sumă derizorie.

Deși toate aceste măsuri pot lua prin surprindere, Danemarca a înregistrat doar 1547 de cereri de azil în 2020, cea mai mică cifră din 1992. Mica țară cu o populație de 5,8 milioane de locuitori numără în prezent doar 20.000 de refugiați pe teritoriul său. Și mai surprinzător este faptul că la putere în Danemarca se află un guvern de centru-stânga din 2019.

Un partid de stânga cu vederi de dreapta

Cu toate că în majoritatea țărilor europene problemele de migrație sunt o sursă de polemică, în Danemarca clasa politică a ajuns la un consens, sub presiunea Partidului Popular Danez, un partid de extremă dreapta.

„Deși Partidul Popular Danez nu a făcut niciodată parte dintr-un guvern, în ultimele două decenii reprezentanții săi și-au folosit mandatele într-un singur scop: ei votează pentru proiecte de lege privind alte chestiuni doar dacă obțin în schimb măsuri restrictive pentru străini”, notează Michala Clante Bendixen, președinte al asociației Refugees Welcome Denmark.

De când se află în funcția de șef al Partidului Social Democrat, actualul prim-ministru, Mette Frederiksen, este într-o continuă dispută cu extrema dreaptă, care respinge vehement imigrația, tema centrală a discursului său.

Potrivit dreptei, migranții ar reprezenta o amenințare pentru statul danez. „Trebuie să ne asigurăm că un număr mic de oameni vine în țara noastră, altfel coeziunea noastră socială nu poate predomina”, este mesajul lor.

„Este relativ nou să îi vezi pe social-democrați că adoptă politicile anti-migrație ale extremei drepte. Această strategie i-a ajutat să câștige votul clasei muncitoare, îngrijorată într-o mai mare măsură de pierderea bunurilor sociale decât de pierderea statutului de națiune deschisă și progresistă asociat Danemarcei”, remarcă Hans Lucht, care nu exclude un efect domino în Europa.

„Alte țări precum Austria, Franța sau Regatul Unit au luat deja în considerare soluții similare. Dar dacă Danemarca va reuși, unele guverne ar putea fi tentate să ducă o politică de migrație asemănătoare și, în cele din urmă, cu o punere în discuție a dreptului la azil așa cum îl cunoaștem în prezent în Europa”, adaugă el.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24