”Aderarea Macedoniei de Nord la UE trece prin Bulgaria”

presedinte_bulgaria.png

Președintele Bulgariei, Rumen Radev
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Revista presei Europa Plus:

- Slovenia ar putea pune pe ordinea de zi aderarea Croației la Spațiul Schengen, atunci când va prelua președinția rotativă a Consiliului Europei, pe 1 iulie. Afirmația îi aparține premierului croat care spune că țara sa a îndeplint condițiile tehnice de aderare.

- Despre aderare, dar la Uniunea Europeană, a vorbit recent și președintele bulgar în ceea ce privește Macedonia de Nord. Drumul acestei țări trece însă, pe la Sofia. De ce?

„Intrarea Croației în spațiul Schengen ar putea fi pusa pe ordinea de zi în timpul președinției slovene a Consiliului Europei”, citim în www.vecernji.hr. Slovenia va prelua președinția Consiliului Europei între 1 iulie și 31 decembrie 2021.

„O astfel de posibilitate a fost anunțată de prim-ministrul (sloven, n.r.) Andrej Plenković atunci când a răspuns întrebării noastre la Bruxelles, după întâlnirea cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Cred că este posibil. Într-adevăr, Croația a îndeplinit toate criteriile tehnice. Vechea și actuala Comisie Europeană a confirmat că Croația îndeplinește toate criteriile tehnice pentru a intra în spațiul Schengen. Acum revine statelor membre, adică Consiliului UE, să ia o decizie politică în această privință,” a spus premierul slovean, potrivit www.vecernji.hr.

„În ciuda rapoartelor din partea diferitelor ONG-uri cu privire la presupuse încălcări ale reglementărilor europene și naționale în materie de azil la granița cu Bosnia și Herțegovina, premierul consideră că nu va exista nici o problemă privind decizia politică. Cred că ne îndreptăm spre o decizie pozitivă a Consiliului," a spus el.

 

****

„Rezolvarea problemelor și deschiderea drumului pro-european pentru Republica Macedonia de Nord trece în primul rând prin Sofia,” citim în webcafe.bg. Aceasta este declarația pe care președintele bulgar, Roumen Radev, a făcut-o în cadrul comemorării Zilei Alfabetului Chirilic (24 mai, n.r.,) sărbătorită împreună de Bulgaria și de Macedonia de Nord.”

„Actul comun de celebrare a Zilei Alfabetului Chirilic este unul dintre compromisurile pe care cele două țări au reușit să le găsească și să le includă în Contractul reciproc de prietenie, bună înțelegere și cooperare,” scrie publicația bulgară.

Declarația lui Roumen Radev are la bază disputa dintre Sofia și Skopje privind limba vorbită în Macedonia de Nord. Bulgaria susține că limba macedoneană este de fapt limba bulgară, cu anumite variații de vocabular, și se opune prin veto aderării țării vecine la Uniunea Europeană dacă limba sa oficială rămâne denumită macedoneană și nu bulgara.

„Se acordă multă atenție Bulgariei, chiar presiune, am spune, dar nu trebuie să uităm că Bulgaria este o țară membră a UE și asta înseamnă foarte mult. Vom căuta solidaritatea celorlalte țări ale Uniunii Europene,” a mai declarat președintele bulgar.

 

Care sunt avantajele și dezavantajele muncii de acasă în Serbia

www.politika.rs publică un articol despre viața de freelancer în Serbia.  „Serbia este prima țară din lume în ceea ce privește numărul de freelanceri pe cap de locuitor, iar exploatarea forței de muncă este în creștere, în special în ceea ce privește noile metode de lucru pe platforme cu angajatori necunoscuți, fără concediu, fără contract, atrag atenția sindicatele,” potrivit politika.rs.

„Aproape unul din trei lucrători din Serbia are un loc de muncă pe termen scurt, precar, care nu garantează condiții de muncă decente, în ceea ce privește drepturile sociale și economice.”

„Autorii studiului Muncitori de clasa a doua: muncă nestandardizată în Serbia au anunțat recent că ponderea persoanelor care au contract pe perioadă nedeterminatăa scăzut de la 88,5% în 2010, la 81,4% în 2014 și la aproximativ 77% în ultimii trei ani.

Iată ce declară Ranka Savić, președintele Asociației Sindicatelor Libere și Independente: „Este bine că procesul de lucru a avut loc în condițiile epidemiei. Nu este bine că lipsește reglementarea prin lege pentru a ști care sunt drepturile și obligațiile angajatorului și ale angajatului. Cele mai frecvente probleme asociate muncii de acasă au fost prelungirea orelor de lucru, lipsa compensării angajaților privind transportul, masa și asigurările împotriva accidentelor de muncă.”

„Angajatul sârb nu a fost adus în această poziție din întâmplare. Este o acțiune bine concepută a statului în care formele flexibile de muncă sunt dominante și munca precară este regula. Într-o astfel de situație, muncitorul este speriat. Face ceea ce i se spune, se teme constant că-și va pierde veniturile și nu va putea asigura traiul familiei sale,” afirmă sindicalistul.

 

Europa va avea un certificat de vaccinare. Unde se află Macedonia de Nord?

Iată întrebarea pe care și-o pune publicația www.fakulteti.mk.

„Au trecut aproape șase luni de când a început vaccinarea împotriva coronavirusului în Europa, dar

nicio țară nu a imunizat cu succes mai mult de 40% din populație cu ambele doze,” remarcă jurnaliștii nord-macedoneni, care precicează că Ungaria a făcut cele mai mari progrese, vaccinând 30% din populație cu primind ambele doze. „ Această țară a fost prima din Uniunea Europeană care a început să utilizeze Vaccinul rus Sputnik V, deși nu a fost aprobat de către europeni. Chiar și premierul Viktor Orban a decis să primească acest vaccin,” scrie www.fakulteti.mk.

Ucraina, Belarus, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord sunt țările cel mai prost clasate. Ucraina stă cel mai prost – doar 0,2% dintre oameni au schema de vaccinare completă, un pic mai bine stă Bosnia și Herțegovina, care a reușit să vaccineze 1% din populație cu ambele doze. Macedonia a vaccinat 1,8% dintre locuitori. „Dar este încă departe de rezultatul pe care îl dorim,” concluzionează publicația nord-macedoneană.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Petar Ranguelov, Bulgaria           

Lucija Meznaric, Croația               

Isidora Zdravkovska, Macedonia de Nord

Valentina Tulovic, Serbia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus de luni, 31 mai 2021