Maziliri la TVR și radioul public dar și promisiuni de reforme?

Parlamentul a respins marți rapoartele de activitate ale TVR și Radioului Public pe anii 2017, 2018 și 2019 și astfel a demis conducerile celor două instituții. Doina Gradea și Georgică Severin plecă din fruntea TVR și, respectiv, a Radioului Public. Noua conducere interimară a celor două instituții va fi asigurată de Ramona Săseanu la șefia TVR, la propunerea PNL, și de Liviu Popescu la șefia SRTV, la propunerea USR-PLUS. Reforma e departe câtă vreme legea de funcționare a celor două instituții publice rămâne neschimbată pentru că nu există voință politică în acest sens, spune la RFI analistul media Petrișor Obae.

Din păcate, însăși execuția publică a fostei conduceri, care s-a desfășurat în Parlament, este de rău augur în opinia analistului media Petrișor Obae. Acesta spune că actuala legislație este cea care permite acest control politic excesiv al Parlamentului prin intermediul votului asupra rapoartelor de activitate ale televiziunii și radioului public. De ce? Pentru că aceste rapoarte sunt în general ținute la sertar tocmai din rațiuni politice pentru a fi scoase când e nevoie de câte o decapitare. Dacă nu ar fi fost așa, rapoartele erau analizate anual. Dacă ar fi existat voința politică pentru o schimbare, marți s-ar fi analizat și raportul pe 2020, explică la RFI Petrișor Obae, care amintește și de eșecul tentativei de a separa funcția de președinte de cea de director general în cazul celor două instituții publice, astfel încât măcar funcția de director general să fie depolitizată și să permită existența unui management profesionist.

”Dacă acum ar fi existat voință politică pentru a schimba cele două instituții din punct de vedere fundamental, ar fi trebuit să se analizeze și raportul pe 2020 astfel încât să nu mai existe nimic ”agățat”, astfel încât să nu existe posibilitatea ca, în luna ianuarie 2022 cineva deranjat de președintele de atunci să supună ”Nu îmi convine. Hai să analizăm raportul de activitate”. E vorba de lipsa voinței politice și de un mod de organizare a Parlamentului care permite schimbarea conducerii televiziunii și a radioului public atunci când Parlamentul o dorește...A fost acea intenție și una dintre modificările importante propuse a fost separarea funcțiilor de la conducerea instituțiilor,  respectiv să nu existe un președinte director general ci un președinte al Consiliului de administrație și un director general cu funcție executivă. Președintele, numit de Parlament și directorul, angajat cumva pe baza unui proiect de management. Dar, din ce am văzut, din păcate politica este politică iar oamenii s-au așezat la masă și au început împărțeala, deci niciun fel de voință de a rezolva profesionist și profesional această problemă ci de a împărți o cisvârtă politică astfel încât să fie toți actorii politici mulțumiți”, crede Petrișor Obae.

De partea sa, profesorul Bogdan Oprea, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, spune la RFI că nu neapărat politizarea ar fi problema ci calitatea persoanelor numite politic în conducerea unor instituții precum radioul sau televiziunea publică. ”Politizarea există peste tot în modul de organizare a colectivelor directoare a acestor instituții și nu cred neapărat că se pune problema politizării...De altfel, statele democratice nu au găsit un model mult mai bun, mult mai eficient decât acesta...Eventual un mix între acest factor politic și persoane venite din zona profesională. De altfel nu cred că politizarea este problema, cât lipsa de caracter a celor care de multe ori ajung în aceste foruri...În momentul în care ajungi să servești din pozițiile acestea ar trebui să înțelegi că ești într-un serviciu public...”, spune cadrul universitar. Profesorul Bogdan Oprea mai spune la RFI că, în secolul în care informația a devenit o armă, la fel și dezinformarea, rolul televiziunii și radioului public ar trebui să fie crucial în special în educarea publicului. Este posibil ca și în România cele două instituții să joace un astfel de rol? Bogdan Oprea speră că da și mai speră că bătălia pentru o informare corectă va fi condusă și în România de Consiliul Național al Audiovizualului, după modelul britanic și francez. Să mai spunem că, pe agenda parlamentarilor, figurează și desemnarea noii componențe a CNA.