Summit B9, la București: Ce discută Iohannis, Duda, Biden și Stoltenberg?

7657243-mediafax_foto-alexandru_dobre.jpg

Președintele Klaus Iohannis, alături de omologul său polonez Andrzej Duda
Președintele Klaus Iohannis, alături de omologul său polonez Andrzej Duda
Image source: 
Mediafax Foto

Summitul Formatului Bucureşti (B9) este găzduit luni, în capitala României, de președintele Klaus Iohannis, alături de omologul său polonez Andrzej Duda. În afara celor doi șefi de stat, participă prin videoconferinţă și președinții din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și președintele SUA, Joe Biden. Sunt trasate liniile unor decizii extrem de importante ce urmează a fi luate la summitului NATO ce va fi organizat la Bruxelles, pe 14 iunie. Între altele, va fi abordată securitatea regională în flancul estic al NATO, cu accent pe situația din Ucraina și Belarus. Despre importanța și provocările summitului NATO în format B9 a vorbit, la microfonul RFI, profesorul și analistul geopolitic Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă.

ACTUALIZARE 2: Preşedintele Poloniei a declarat că ţările NATO trebuie să fie pregătite să apere Belarus, „în cazul în care va fi nevoie de apărarea acestei independenţe”. „Este problema din Belarus, care îi atinge şi pe cetăţenii belaruşi care sunt de origini poloneze. Avem cazuri de arestări acolo ale liderilor minorităţii poloneze. Situaţia este foarte dificilă, dar avem nesiguranţa în ceea ce priveşte viitorul Belarus, cât şi al celor care locuiesc în această ţară. Ne-am dori foarte mult ca această ţară să meargă către democraţie, ne-am dori foarte mult ca această ţară să devină o ţară pe deplin suverană, ne-am dori ca aceste ambiţii şi aspiraţii ale poporului Belarusului şi ale tuturor cetăţenilor şi locuitorilor săi să se realizeze.Trebuie să fim foarte atenţi, să observăm pe de o parte situaţia, dar, pe de altă parte, să fim şi pregătiţi să reacţionăm la orice pericole care ar putea veni din acea direcţie şi să fim pregătiţi să apărăm Belarus, în cazul în care va fi nevoie de apărarea acestei independenţe”,  a afirmat preşedintele Poloniei.

ACTUALIZARE 1: Președinții României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au discutat despre proiectul de cale ferată Rail2Sea, care va lega porturile Constanța și Gdansk și cel rutier Via Carpathia, precum și situația îngrijorătoare de securitate din Ucraina.

Șeful statului român precizează că în cadrul discuțiilor o atenție specială a fost acordată dimensiunii de securitate.

„În cadrul întrevederii, am abordat, în mod firesc, și evoluțiile din Vecinătatea Estică. Astfel, am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și am discutat situația îngrijorătoare de securitate din Ucraina și din jurul Ucrainei, precum și provocările legate de Belarus”, adaugă Iohannis.

..........................................

Iulian Chifu: Alianța trebuie să se adapteze noilor tipuri de amenințări

Iulian Chifu: Este extrem de importantă prezența în videoconferință a lui Joe Biden. De fapt, această reuniune este menită să definească principalele elemente de agendă în viitorul summit NATO pe care le apără statele din Europa Centrală și de Est, statele membre în acest format B9. Iar prezența președintelui american Joe Biden, în primul rând și în al doilea rând a secretarul general al NATO, nu fac decât ca aceștia să ia cunoștință de doleanțele și susținerile statelor din Europa Centrală și de Este și în al doilea rând de faptul că ei se vor alătura susținerii acestor doleanțe pentru viitoarele documente ale NATO din cadrul summit-ului, declarația finală, dar mai ales documentele secvențiale, în așa fel încât toate aceste solicitări ale unei părți importante a alianței și cea care este la interfața cu zona estică, acolo unde s-au mișcat cele mai multe trupe și au apărut cele mai importante amenințări, este extrem de importantă. Mai știm, după cum ne-a anunțat președintele Klaus Iohannis la conferința de presă comună cu președintele Duda, faptul că în această dimensiune există și o strategie pe Marea Neagră, care a apărut în premieră și pe care o vom vedea validată la summit-ul NATO.

Reporter: Se va discuta în special despre situația din Ucraina, din Belarus? Poate ar trebui să insistăm puțin pe cum ar trebui să reacționeze NATO față de atitudinea provocatoare a Rusiei, mai ales în zona Ucrainei...

IC: Este cea mai importantă evoluție din ultima perioadă. E vine și susține toată această poziție apărată de către România și statele din București 9, din flancul estic, respectiv nevoia ca postura de apărare și descurajare să fie întărită, ideea că flacul este unul unic, indivizibil, ideea că avem o singură alianță, un singur flanc, o singură variantă de apărare. Știți foarte bine că aveam niște nuanțe din summit-urile anterioare care discutau despre o prezență înaintată, întărită în zona de nord și adaptată în zona de sud. Se demonstrează din nou că toate aceste mișcări de trupe vin și presează asupra zonei sudice, în special asupra flancului estic, asupra Mării Negre. De aceea acest tip de abordare trebuie consolidat. Aceasta este o primă zonă de interes. În al doilea rând, toate statele implicate susțin și acel viitor concept strategic a cărei perioadă de reflecție și analizare urmează a fi lansată după summit-ul NATO din 14 iunie. Este un alt exercițiu. Intervine la 10 ani după Lisabona. Este la fel de important. Alianța trebuie să se adapteze noilor tipuri de amenințări. Pe de altă parte și îl citez din nou pe președintele României, deja alianța și-a demonstrat capacitatea de adaptare. E vorba și de această pre poziționare, dar și de acele comandamente de integrarea  forței și de elementele care țin de apărare și descurajare. Dar mai ales e vorba despre capacitatea de creștere a rezilienței acestor state, care prin propriile contribuții demonstrează că își au și ele și interesul direct manifestat, dar și propriile contribuții la ceea ce înseamnă apărarea NATO în flancul estic.

Rep: Mi-a atras atenția o afirmație a președintelui polonez. Andrzej Duda a spus că trebuie să fim pregătiți să reacționăm la orice pericole care ar putea veni „din acea direcție și să fim pregătiți să apărăm Belarus în cazul în care va fi nevoie de apărarea independenței acestuia”. Ce ar putea face NATO, concret, în legătură cu situația tensionată de mai multe luni din Belarus?

IC: Ar trebui să vedem ceea ce propune președintele polonez. Până în acest moment ceea ce știu este tipul de relație pe care o avem cu Georgia, parteneriatul strategic special al Georgiei cu Statele Unite, relația de parteneriat cu NATO. De asemenea, știm ceea ce se întâmplă în Ucraina. În ceea ce privește cele două state care sunt asociate și au aspirații de a se alătura NATO, sunt elemente care sunt în derulare. Avem DCBI, defence capacity building inițiative, inițiativa de creștere a capacității de apărare a celor două state și alte variante de garantare care sunt bilaterale și realizate în special de Statele Unite. Ați văzut și ultima vizită a secretarului de stat Blinken la Kiev. În ceea ce privește Belarusul, ar trebui să vedem care sunt detalierile unei asemenea idei. Probabil că Polonia a venit, pe lângă această formulă criptică și cu elemente concrete pe masă, pe care le-a propus alianței. Urmează să vedem despre ce este vorba. La acest capitol nu cred că ne putem pronunța până nu avem datele în mod public. Din nou, ca și în cazul Georgiei și Ucrainei, care însă au aceste relații speciale cu NATO, Belarusul nu are nicio legătură cu alianța. Din contră, este membră a CSTO, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, care are cu totul și cu totul alte obiective.

 
Analistul geopolitic Iulian Chifu, despre summitul B9 de la București