Cum pierde Jair Bolsonaro sprijinul esențial al liderilor ”săi” militari

bolsonaro.png

Președintele Jair Bolsonaro în timpul unei ceremonii militare la Brasilia, august 2019
Image source: 
AFP via France24

Fără îndoială, venirea la putere a lui Jair Bolsonaro, a însemnat o revenire masivă a liderilor armatei braziliene în sferele înalte ale puterii. În Brazilia lui Bolsonaro armata deține funcții cheie în ministere, instituții și întreprinderi publice. Dar acum relația armatei cu președintele brazilian pare că începe să se destrame. Și asta deoarece repercusiunile gestionării dezastruoase ale epidemiei de Covid-19 pe teritoriul țării sunt ca o bombă cu ceas, iar liderii militari nu vor să se compromită.

Cu un bilanț de 66.000 de morți în martie și alți 100.000 estimați pentru luna aprilie, Brazilia se confruntă cu o situație dezastruoasă în lupta împotriva pandemiei de Covid-19.

Având în vedere că rata deceselor cauzate de coronavirus crește constant, președintele radical Jair Bolsonaro se întreba în martie, într-una dintre postările sale săptămânale de pe Facebook, dacă nu ar trebui să folosească de armata „sa” pentru a-i împiedica pe guvernatori și pe primari să aplice măsurile de distanțare socială.

În plină criză sanitară, armata s-a opus însă dorinței președintelui. După ce a numit 6.000 de militari în fruntea ministerelor, agențiilor federale și a întreprinderilor publice, președintele, mereu imprevizibil, a intrat în conflict cu Înaltul Comandament al armatei braziliene.

Generalii vor să păstreze distanța

Pe 29 martie a.c., ministrul Apărării, generalul Fernando Azevedo e Silva, și-a anunțat plecarea din guvern. Acest prieten apropiat al președintelui Bolsonaro, a fost apoi înlocuit de un alt general, Walter Braga Netto, care era deja membru al guvernului. În timp ce generalul Azevedo e Silva își manifesta în mod regulat reticența față de deciziile „șefului”, generalul Braga Netto îi urmează ordinele cu strictețe.

Pe 30 martie, spre surprinderea tuturor, șefii celor trei forțe militare (aeriană, terestră și navală) au demisionat în același timp după demiterea ministrului Apărării Naționale, exprimându-și public dezacordul față de decizia președintelui.

Din perspectiva lui Gaspard Estrada, directorul Observatorului Politic din America Latină și Caraibe (OPALC), președintele brazilian a încercat în mod clar ”să dea o lovitură de stat pentru a recâștiga controlul asupra armatei braziliene”, însă aceasta din urmă a hotărât „să se distanțeze pentru a nu se discredita în fața opiniei publice din cauza participării la guvernarea țării alături de Bolsonaro și gestionarea sa dezastruoasă a pandemiei”.

De la începutul mandatului, Jair Bolsonaro și-a „militarizat” guvernul: o treime din miniștri provin din armată, o proporție mai mare decât sub regimul militar instaurat după lovitura de stat din 1964. Președintele a încercat să dea o „autolovitură de stat”, amintește politologul: în mai 2020, în timpul unei ședințe a cabinetului (a cărei înregistrare fusese difuzată în presă), președintele menționase închiderea Congresului și destituirea a 11 judecători de la Curtea Supremă prin intervenția forțelor armate, ceea ce generalii au refuzat să facă.

Armata braziliană își pune întrebări

După doi ani și jumătate de președinție a lui Bolsonaro, armata braziliană nu mai este o instituție neutră, ci una supusă puterii politice, constituind de fapt coloana vertebrală a actualului guvern.

Armelle Enders, profesor la Universitatea Paris 8 și specialist în istoria contemporană a Braziliei, este de părere că încă din 2014 s-a format un adevărat partid militar care a contribuit în mod activ la demiterea lui Dilma Rousseff (prima femeie în funcția de președinte) în 2016 și la condamnarea în 2018 a lui Luiz Lula da Silva, declarat ineligibil, cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale care s-au soldat cu victoria lui Jair Bolsonaro.

„Armata a revenit la putere”, afirmă ea, dar ”instituția nu este monolitică și nici nu îi lipsește gândirea rațională. Însă, eșecul guvernului va fi considerat și eșecul forțelor armate. Generalul Eduardo Pazuello, numit ministru interimar al sănătății în mai 2020, a pătat reputația militarilor, punându-le la îndoială eficacitatea, prin activitatea sa dezastruoasă în rolul de ministru. Armata se împarte acum în două tabere: militarii care doresc să se limiteze la misiunea lor constituțională și cei care sunt pregătiți să atace Congresul, guvernatorii și Curtea Supremă.

Eduardo Heleno, specialist în studii strategice la Universitatea Federală Fluminense din Rio de Janeiro, explică într-un interviu acordat cotidianului El País că „dacă noii comandanți ai forțelor armate vor să reducă politizarea armatei, ar trebui să se retragă din funcțiile pe care le ocupă și să se întoarcă la cazarmă. Însă, aceștia nu dau de înțeles că ar intenționa câtuși de puțin să facă acest lucru”.

Catastrofă sanitară și speculații politice

Deși armata a contribuit la șubrezirea democrației în Brazilia în ultimii ani, sunt situații în care aceasta se opune lui Jair Bolsonaro pentru a-și păstra influența. Declinul este fără îndoială asigurat odată ce îți legi soarta prea strâns de cea a unui președinte a cărui popularitate scade pe măsură ce numărul victimelor Covid-19 crește.

La fel ca și armata, alte instituții braziliene joacă un joc greu de deslușit.

„Bineînțeles, sistemul judiciar a blocat inițiativele fanteziste ale lui Jair Bolsonaro împotriva democrației. Prin legitimarea la nivel juridic a condamnării lui Lula care, analizată la rece, se dovedește a fi o absurditate, instituția judiciară este implicată în criza politică braziliană, această distopie stabilită acum câțiva ani”, adaugă Gaspard Estrada.

În fața unui președinte care, fără îndoială încearcă să șubrezească instituțiile și care visează la înființarea unui regim autoritar, puterea judiciară și armata par să ezite.

În cele din urmă, amploarea crizei sanitare ar putea schimba destinul politic al lui Jair Bolsonaro. Într-adevăr, potrivit unor ipoteze, Covid-19 ar putea face 500.000 de victime până în iulie (în prezent numărul persoanelor decedate este de peste 300.000) și este probabil ca Brazilia să devină epicentrul mondial al pandemiei.

Mai multe țări din America Latină au decis să închidă granițele cu Brazilia, temându-se de răspândirea tulpinilor ce au apărut în ultimele săptămâni.

Când se va face bilanțul și va fi nevoie ca cineva să fie tras la răspundere, atunci trebuie să punem cel mai mult la îndoială loialitatea militarilor și a politicienilor care încă susțin proiectul autoritar al lui Jair Bolsonaro.

Pe 25 martie, un aliat al președintelui brazilian, președintele Camerei Deputaților, a cerut „o reorientare completă a politicii de combatere a pandemiei”, altfel parlamentarii ar putea recurge la „remedii politice amare”. O amenințare prea puțin mascată de lansarea procedurilor de punere sub acuzare a fostului căpitan Bolsonaro, care neagă și acum existența epidemiei de Covid-19.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după analiza semnată de David Gormezano pentru France24

Editor: Șerban Georgescu