Procesul Chauvin: justiția americană în căutarea dreptății--interviu cu Richard Frase

fraseminnesotalawmag.jpg

Richard Frase, profesor de drept penal la Universitatea statului Minnesota
Richard Frase, profesor de drept penal la Universitatea statului Minnesota
Image source: 
MinnesotaLawMag

Richard Frase este profesor de jurisprudență  penală și co-director al Institutului Robina de Lege și Justiție Penală de la Universitatea statului Minnesota--Minneapolis. Specialist reputat în procedură  penală, autor a numeroase tratate--totalizind 17 volume--eseuri și articole, fost avocat penalist, membru al Asociației Americane a Avocaților și al Institutului American de Criminalistică, el a fost în patru rînduri profesor-vizitator la Universitatea Jean Moulin din Lyon.

Tribunalul comitatului Hennepin din Minneapolis este, începînd de luni 29 martie, scena unui proces de răsunet internațional, cel al polițistului Derek Chauvin, pentru uciderea prin sufocare lentă, cu genunchiul pe gît, a lui George Floyd, care în ziua tragediei, 25 mai trecut, avea 46 de ani.  Preț de 9 minute și 29 de secunde (timp revizuit în instanța prezidată de judecătorul Peter Cahill de la cele 8 minute 46 de secunde înscrise în conștiința lumii), viața afro-americanului Floyd s-a stins pe un caldarîm din sudul Minneapolisului  sub genunchiul necruțător al unui om al legii care fusese trimis, împreună cu alți trei ofițeri, pentru că Floyd cumpărase cu o bancnotă falsă de 20 un pachet de țigări la o alimentară de pe bulevardul Michigan, colț cu strada 38.  Procesul programat să dureze patru săptămîni va limpezi detaliile, va completa imaginile inculpatului și victimei, va contextualiza fapta aparent inumană, și se va încheia cu un verdict, pronunțat de membrii juriului compus din doi bărbați albi,  patru femei albe, trei bărbați negri, o femeie neagră și două femei auto-descrise "de rasă mixtă" și așteptat cu neliniște și speranță de comunitatea locală, națională și mondială.

Richard Frase:  Derek Chauvin nu este acuzat că a VRUT să-l ucidă pe George Floyd.  El este judecat pentru ucidere din culpă, neintenționată,  sub trei încadrări--grade  în terminologia americană: omor gradul 2, omor gradul 3 și omucidere gradul 2.   Caz tipic pentru prima categorie este un jaf armat care face o victimă; toți făptașii sunt vinovați de ucidere, fără a fi nevoie de probe de intenție sau de conștiința riscului faptei. Pentru a doua încadrare, omor gradul trei cu elemente agravante precum neglijență sau nepăsare pentru viața umană, exemplul clasic este o persoană care intră cu mașina, în viteză, într-un grup de oameni. Ultima categorie este și ea infracțiune din culpă, pentru care însă standardele de conștiință a riscului, a periculozității, sunt mai puțin stringente decît  în cazul omorului de gradul 3.

Reporter:   Care este obiectivul acuzării și ce strategie urmează pentru a-l atinge?

Richard Frase:   Acuzarea își propune să convingă juriul că  ofițerul de poliție Chauvin a  fost antrenat în această metodă, știa regulile, dacă nu le știa ar fi trebuit să le știe.   Genunchiul pe grumaz era permis atunci, dar numai împotriva unui individ care opune rezistență, ori George Floyd nu mai rezista cînd era cu fața-n jos pe caldarîm cu mîinile încătușate la spate, și sigur nu mai rezista după ce a leșinat. Presiunea pe gît,  permisibilă  poate la începutul operațiunii, a devenit, cu trecerea timpului, din ce în ce mai puțin justificată.

Reporter:  Unul dintre martorii acuzării,  Donald Williams, expert în arte marțiale, martor accidental care a interacționat minute în șir cu acuzatul implorîndu-l să-l cruțe pe Floyd, a subliniat și el exact acest fapt. Ce face apărarea pentru a risipi impresia că fapta săvîrșită de Chauvin a fost un act nejustificat moral și profesional?

Richard Frase:    Apărarea acreditează clar, de la început, ideea că istoria e mult mai complicată decît pare în video-uri,  accentuează că Floyd nu s-a supus ordinelor, că a rezistat, că era foarte solid, mai solid și mai înalt decît fiecare dintre polițiști.  Încearcă, apărarea, să ofere juriului perspectiva acuzaților, Chauvin și partenerii săi,  a căror intenție era doar să execute un arest.  Chauvin trebuie să apară ca martor--trebuie, deși are dreptul să n-o facă--pentru a prezența versiunea sa, pentru a spune, probabil,  că a mai folosit de zeci de ori manevra pentru care este inculpat și nimeni n-a murit de pe urma ei, nimeni n-a avut nici măcar de suferit fizic sau psihic. Habar n-am avut, va susține, că tipul poate să moară, tot ce-am vrut, eu și partenerii mei, a fost să-l imobilizăm pînă la intervenția echipelor medicale. Va mai reaminti că genunchiul pe gît era la momentul faptei o  procedură permisă, descrisă în manualul poliției din Minneapolis. (După cazul Floyd  este autorizată doar într-un număr de situații extrem de limitat).  Mă acuzați că i-am cauzat moartea, va mai argumenta Chauvin, dar Floyd suferea de inimă, se droga și era în convalescență după Covid-19.  Teoria apărării se axează pe ideea că  starea sănătății lui Floyd era extrem de precară și ar fi murit oricum, că în orice caz, e rezonabil să ne îndoim că acțiunile polițiștilor au contribuit la moartea sa.   Dubiul va fi un leitmotiv al apărării, dubiu în legătură cu cauza decesului, dubiu că ofițerii știau  riscurile,  știau sau ar fi trebuit să știe că forța aplicată era ilegală sau excesivă.

Reporter:  Un alt martor,  operatoarea Jena Scurry de la Dispeceratul de Urgență Integrat, care expediase echipajele de intervenție, a știut, și a fost suficient de îngrijorată pentru a-și alerta superiorii că pe bulevarul Michigan colț cu strada 38 se întîmplă ceva neobișnuit. Aș vrea să punctăm un alt aspect, crucial bănuiesc în derularea procesului,  anume admisibilitatea de probe privind trecutul inculpatului. Vor fi acceptate mărturii privind dosarul de personal al lui Derek Chauvin?

Richard Frase:  Probatoriul e reglementat în detaliu.  Dacă apărarea oferă elemente de felul acesta, atunci acuzarea are posibilitatea de a cotrobăi  prin trecutul lui Chauvin, de a oferi în evidență de pildă eventuale plîngeri împotriva sa. În general, codul de procedură prevede că acuzarea poate invoca personalitatea, caracterul inculpatului doar dacă apărarea o face mai întîi, deschide ușa cum se spune. Ideea fiind că nu vrem ca juriul să  spună: acuzatul e om rău, nu contează ce-a făcut în cazul în speță, e  om rău și trebuie să-l găsim vinovat.

Reporter: Dar în cazul victimei? Am aflat din pledoaria introductivă a avocatului Eric Nelson că  în varianta apărării Floyd a murit de aritmie cardiacă provocată de o supradoză de metamfetamină și fentanil, nu de stop cardiopulmonar cauzat de presiune asupra zonei cervicale, cum susține acuzarea.

Richard Frase:  Sunt sigur că un volum substanțial de  evidență medicală introdusă de experți  va figura în proces.   Se va dezvălui juriului că George Floyd era într-o formă foarte proastă, că autopsia oficială, a legistului comitatului, a detaliat ce nu era în ordine cu el și faptul că era drogat.  Dacă seamănă îndoială în mintea unui singur jurat, apărarea și-a făcut datoria: clientul scapă nepedepsit. Procuratura contracarează cu argumentul practic, de bun-simț,  că nu-i credibil că Floyd ar fi murit atunci, pe loc,  dacă polițiștii nu ar fi aplicat atîta presiune fizică și cauzat atîta stress emoțional. Acuzarea are a dovedi doar că acțiunile inculpatului i-au grăbit moartea, nu că Floyd n-ar fi  murit,  la un moment dat, din cauza stării de sănătate și consumului de droguri.

Reporter:  Procesul se desfășoară într-o climat de tensiune civică și rasială, situația complicîndu-se și mai mult după ce municipalitatea Minneapolis a anunțat că soluționează cauza civilă plătind familiei Floyd despăgubiri în valoare de 27 de milioane de dolari.

Richard Frase:  A venit, anunțul, într-un moment cît se poate de prost, în timpul selecției juriului.  S-a creat impresia că recunoscindu-și răspunderea civilă municipalitatea a recunoscut implicit că Chauvin și partenerii lui au greșit grav. Formal, standardul penal de vinovăție, "dincolo de orice îndoială rezonabilă",  este mult mai exigent decît cel civil, "preponderență de probe". Din acest motiv soluționarea cazului civil prin plata de daune este irelevantă.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

 
Richard Frase intervievat de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA