Să fie tocmai Germania ”călcâiul lui Achile” pentru Planul European de Redresare?

curte_germania.png

Ședință a Curții Constituționale a Germaniei
Sursa imaginii: 
Reuters via rfi.fr

Mult discutatul Plan European de Redresare și Reziliență, văzut drept cheia ieșirii Uniunii Europene din criza economică generată de pandemie mai are de trecut un obstacol neașteptat.

La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a Germaniei, a suspendat procesul de ratificare a planului în valoare de 750 de miliarde de euro, din cauza unui recurs înaintat împotriva acestui mecanism ce are la bază constituirea unei datorii europene comune.

Decizia vine după sesizarea instanței constituționale de către un grup de eurosceptici aflat în strânsă legătură cu partidul AfD, după cum comentează presa germană. Recursul la Curtea Constituțională a fost depus la o zi după ce Parlamentul de la Berlin a aprobat Planul European de redresare și reziliență.

Curtea Constituţională nu a dat un orizont de timp în care s-ar putea pronunţa în acest caz.

Constituţia Germaniei stabileşte limite foarte stricte cu privire la îndatorarea țării – o lecție luată în urma unei perioade de inflație și instabilitate din timpul Republicii de la Weimar, care a precedat venirea la putere a lui Adolf Hitler.

Este și motivul pentru care, în precedenta criză financiară de acum peste un deceniu, Germania s-a opus cu vehemență mutualizării datoriilor. De data aceasta, sub imperiul crizei pandemiei, cu o Italie grav afectată nu doar din punct de vedere medical ci și financiar și cu un președinte francez Emmanuel Macron susținător foarte activ al planului, Germania și-a flexibilizat poziția.

S-a ajuns așadar la acceptarea emiterii în comun a obligațiunilor europene, garantate cu ratingul celor mai puternice economii ale Uniunii. Și astfel, state membre precum România, Italia sau Grecia s-ar putea împrumuta de pe piețele internaționale la dobânda Germaniei.

Dar tocmai această mutualizare a datoriilor îi deranjează pe iniţiatorii recursului către Curtea Constituţională germană. Ei se opun oricărui transfer financiar dinspre Germania către economii mai slabe. Mai ales că, potrivit acordului, Germania ar urma să plătească mai mult cu 65 de miliarde de euro față de cât ar câștiga din Planul de Reziliență și Redresare.

Ce s-ar putea întâmpla?

Nu este pentru prima dată când Curtea Constituţională germană este sesizată pe astfel de teme, însă până în prezent judecătorii au validat legile adoptate de parlament, nu însă fără unele comentarii sau obiecții.

În scenariul pozitiv, aceasta s-ar putea întâmpla și acum, dar încă nu știm în ce orizont de timp.

În plus, așteptarea s-ar putea prelungi dacă judecătorii germani vor cere opinia Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce ar putea duce la o întârziere de câteva luni până ce mult aștreptatul plan să devină operațional.

Așa cum, desigur, nu se poate exclude nici o decizie care să arunce în aer întreaga construcție, cu consecințe greu de calculat.

Deocamdată, în statele membre continuă procesul de ratificare a acordului care autorizează  Comisia Europeană să se împrumute pe piețele externe. Dar toți ochii sunt îndreptați către instanța constituțională germană.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 30 martie 2021