Pericolul populismului: primele reacții după declarația lui Timmermans privind cărbunele

timmermans.jpg

Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Pactul Verde
Image source: 
Facebook / Frans Timmermans

După cum era de așteptat, afirmația prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, potrivit căreia România ar trebui să-și imagineze viitorul fără cărbune, a stârnit vii reacții printre politicienii noștri.

Europarlamentara Pro România Corina Crețu, membru în grupul socialiștilor și democraților și fost comisar pentru politică regională, a afirmat, într-o postare pe rețelele sociale, că problemele din Valea Jiului trebuie soluționate rapid, dar suferințele nu își pot găsi rezolvare de pe o zi pe alta.

Ea a spus că este necesar “un proiect solid, pe termen lung, bine gândit și finanțat din cei 4,4 miliarde EUR pe care România îi are la dispoziție prin Fondul pentru Tranziție Justă”.

Corina Crețu a reamintit, de altfel demersurile pe care le-a făcut în calitate de comisar și care, spune ea, au lăsat România impasibilă: cum ar fi  inițiativa din 2017 “Regiuni carbonifere în tranziție”.

”În 2018, aflându-mă la Petroșani – spune Corina Crețu - am anunțat că Valea Jiului devine parte a acestei inițiative. În 2019 am cerut garanții suplimentare Comisiei Europene că va proteja Valea Jiului. În 2020 am mers din nou în Valea Jiului unde, cu toate acestea, i-am găsit pe oameni îngrijorați cu privire la viitorul lor”.

Și dacă până în 2019, comisara Crețu devenise un fel de persona non-grata pentru guvernările girate de Liviu Dragnea, considerată un fel de ”trădătoare” în slujba Bruxelles-ului și a lui Soros, surprinzător este că nici în guvernarea liberală care a urmat nu s-au întâmplat foarte multe.

Și poate vom înțelege mai bine de ce dacă vom urmări două reacții venite din această zonă politică, la declarațiile prim-vicepreședintelui Timmermans:

“Opriți-l pe Timmermans! (...) Cred că acest comisar socialist trebuie oprit să mai vină, în plină pandemie, să mai spună cuiva că trebuie să închidă industrii întregi sau să concedieze cetățenii!”. Ei bine, această replică extrem de dură vine, surprinzător, poate, din grupul popularilor europeni – mai precis, de la europarlamentarul PMP Eugen Tomac.

Colegul său de grup, liberalul Cristian Bușoi, a fost ceva mai nunanțat în reacția sa:

”Trebuie spus că toți politicienii europeni (fie că provin sau nu din țări cu industrie minieră) ar trebui să înțeleagă că un mesaj radical nu ajută discutia și așa tensionată. (...) Industria minieră din România are tot atât viitor cât în Polonia și Germania”, a reacționat Bușoi.

Ei bine, trebuie spus că Germania și-a închis ultima mină de cărbune în decembrie 2018, iar Polonia și Cehia au anunțat la rândul lor că vor renunța la cărbune, pe termen mediu.

Deci, finalul este cam același. Și nimeni nu spune că minele de cărbune trebuie închise de mâine.

Urmează o tranziție care se poate întinde pe un deceniu sau mai mult și care necesită crativitate, competență și continuitate a politicilor de la o guvernare la alta. Plus o permanentă consultare a comunității locale. Pe scurt, o politică cinstită.

Iar această construcție, deloc ușoară, poate fi foarte repede aruncată în aer de populism.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 25 februarie 2021