”America s-a întors”. Dar este Europa pregătită să o primească?

2021-02-19t160614z_1046516595_rc2svl9h9w0h_rtrmadp_3_g7-meeting-merkel-rfi.jpg

Cancelarul german Angela Merkel in timpul unui summit virtual cu liderii G7
Cancelarul german Angela Merkel in timpul unui summit virtual cu liderii G7
Image source: 
Reuters News Picture Service - RNPS

”America s-a întors”. Iată deviza sub care s-au plasat acțiunile politice ale președintelui Joe Biden din ultimele zile – de la summitul G7 la conferința de Securitate de la München și consultările cu europenii în privința sancționării Rusiei. Însă comentatorii din presa internațională își exprimă și numeroase neliniști, legate mai ales de lipsa de unitate din cadrul Uniunii Europene.

După cum relatează EU Observer, europenii sunt încântați că Joe Biden, a promis „sprijinul Americii” ca principal aliat în materie de comerț și climă dar și de răspuns la amenințările din partea Chinei și Rusiei.

Înalți oficiali ai UE au salutat observațiile sale. Acesta a fost „exact discursul pe care mulți europeni și-au dorit să-l audă - o Americă protectoare, care nu critică și nu cere”, scrie și revista germană Der Spiegel.

CNN notează că, în ajunul marii întoarceri a lui Biden pe scena mondială, oficialii UE de la Bruxelles arătau o anumită neliniște.

"Credem că Europa ar trebui să poată avea propriile sale acorduri ... credem că ar trebui să ne angajăm cu China și nu doar să vorbim despre China, ci să vorbim cu China", spunea un oficial.

Este o mică ironie pe care probabil Biden nu a ignorat-o. Pe când democrația americană era atacată în timpul asediului de la Capitoliu, UE - aliatul care are cel mai mult nevoie de America în „concurența strategică” cu China -  finaliza un acord comercial ... cu China.

După cum explica un oficial UE: "Vedem acest lucru ca făcând parte din autonomia strategică a Uniunii, avem parteneri, ne apărăm valorile și interesele."

Poate că aceasta este o imagine a provocărilor care urmează, crede CNN.

Faptul că Biden reafirmă validitatea alianței cu Europa este doar un bun început, crede și comentatorul ziarului ceh Hospodářské Noviny, citat de Eurotopics:

A fost, desigur, încurajator să-l vedem pe Biden, în timpul conferinței virtuale de la München. Dar este recomandabil să ne uităm puțin în viitor: nu se știe cine o va înlocui pe Angela Merkel toamna viitoare; și nimic nu spune că Macron va rămâne la Palatul Elysees sau că Biden poate avea încredere în Boris Johnson, care și-a schimbat rolul de epigon al trumpismului cu cel de campion al transatlantismului. Biden spune că „America s-a întors”; acum depinde de Europa să spună cine o reprezintă ”.

Iar Le Figaro vede în ultimele evoluții vești bune și vești proaste.

Vestea bună, în primul rând, este „întoarcerea Americii”, anunțată cu căldură de Joe Biden pe 19 februarie în timpul summitului virtual G7 și a Conferinței de Securitate la München, la fel de virtuală.

Apoi vin veștile proaste, întotdeauna aceleași: diviziunile Uniunii Europene, departe de a se diminua odată cu schimbarea administrației americane,și care ar putea, dimpotrivă, să câștige în intensitate.

Discursurile de la conferința de la München ne-au amintit de cât de divergente erau punctele de vedere. Joe Biden a acuzat Kremlinul că „atacă” democrațiile, în timp ce Emmanuel Macron a insistat asupra virtuților unui dialog strategic cu Moscova.

În ceea ce o privește pe Angela Merkel, ea se opune presiunii de a stopa proiectul conductei de gaz Nord Stream 2, care urmează să dubleze exporturile de gaze rusești către Europa.

Mai rău: Peter Altmaier, ministrul economiei, are în vedere o alianță cu Rusia pentru a produce combustibil sintetic la scară largă.

Polonia și statele baltice cer o politică mai dură împotriva Rusiei. Italia și Grecia, dimpotrivă, vor să protejeze Kremlinul.

Singurul acord posibil între cei douăzeci și șapte, atașat în primul rând intereselor lor particulare, este un consens moderat în ceea ce privește sancțiunile – care nu au influențat niciodată comportamentul lui Vladimir Putin. Sosirea lui Joe Biden la Casa Albă  s-ar putea să nu schimbe acest lucru”, crede Le Figaro.