Sputnik V nu este parte a strategiei UE de vaccinare. Ce înseamnă acest lucru?

sputnikv.png

Container cu doze de vaccin Sputnik V la sosirea în Argentina, ianuarie 2021
Image source: 
Presidencia de Argentina/AFP

Va deveni vaccinul rusesc Sputnik V o variantă utilizată pe scară largă în Uniunea Europeană? Este complicat de răspuns prin da sau nu, pentru că în ecuație intră o mulțime de variabile, dintre care multe sunt politice.

Ieri, la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, în obișnuita conferință de presă de la mijlocul zilei de miercuri, că Sputnik V nu face parte din strategia europeană de vaccinare.

Ce trebuie să înțelegem din această formulare? Nici mai mult, nici mai puțin decât reprezintă ea cu adevărat.

Concret: nu înseamnă că Sputnik V n-ar putea fi folosit deloc pe teritoriul Uniunii Europene. Dar înseamnă că Uniunea Europeană nu va face contracte pre-plătite în numele celor 27 de state membre pentru doze de vaccin produs în Rusia.

Este un detaliu important, deoarece în relația cu alți mari jucători din industria pharma, Uniunea Europeană a semnat contracte cu plata în avans, venind astfel în sprijinul sectoarelor de cercetare și producție. Comisia a încheiat contracte cu numeroase companii, precum Pfizer-BioNTech, Astra Zeneca, Moderna, CureVac, Sanofi-Gsk, Johnson&Johnson.

Dintre acestea, doar trei au reușit să producă vaccinuri care să fie aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului.

A fost aici un pariu pe care Bruxelles-ul l-a făcut într-un moment în care nu se știa cine vor fi câștigătorii cursei pentru descoperirea, testarea și producerea în masă a vaccinului. De unde și o parte a explicației pentru criza actuală de vaccinuri.

În cazul Sputnik V, Uniunea Europeană nu face niciun pariu. Producătorul, compania rusă Gamaleya, poate să-și omologheze vaccinul la Agenția Europeană a Medicamentului, apoi n-are decât să se descurce pe cont propriu pe piața europeană, cu state sau distribuitori.

Dar acceptarea de către agenția europeană nu mai pare un eveniment atât de apropiat precum părea înainte de – să zicem – incidentul în care trei diplomați europeni au fost expulzați din Rusia chiar în momentul în care Înaltul reprezentant, Josep Borrell, se afla la Moscova.

Ieri, Agenţia Europeană a anunţat că până acum nu a primit vreo cerere de autorizare pentru vaccinul rusesc.

Partea rusă şi-a exprimat doar interesul pentru o evaluare în Europa. Astfel că, potrivit Agenției, i s-au furnizat informaţii privind ”ultimele recomandări ştiinţifice şi de reglementare pentru dezvoltarea vaccinului lor”. Cu alte cuvinte, rușilor li s-a spus ce trebuie să facă pentru a obține aprobarea. Și asta nu cu finanțare în avans din partea Uniunii Europene.

Desigur, statele membre pot aproba vaccinul în regim de urgență, așa cum a fost cazul Ungariei – dar aceasta este o decizie politică, în linia atitudinii generale a Budapestei față de Bruxelles. Poate și alte state vor urma exemplul Ungariei, sau poate nu.

Dar caracterul politic al chestiunii se accentuează acum, după ce reprezentantul Uniunii Europene a fost umilit la Moscova.

De fapt, Rusia este cea care a politizat prima dată vaccinul, pornind o formidabilă mașinărie de propagandă, care acționează în două direcții. Prima: scăderea încrederii generale în vaccinuri și vaccinare. A doua: denigrarea vaccinurilor occidentale în beneficiul celui rusesc

Iar Uniunea Europeană răspunde mașinăriei propagandistice rusești în manieră proprie, birocratică. Dar care îi garantează Rusiei, în cel mai bun caz, un rol de jucător de categoria a doua.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 11 februarie 2021