Parlamentul European a aprobat Planul de Redresare, dar unii încă îl mai pot arunca în aer

parlamentul_european.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / European Parliament

Planul de Redresare și Reziliență, de 750 de miliarde de euro, a trecut ieri un prag important, odată cu adoptarea lui de către Parlamentul European. Mecanismul va trebui să finanțeze revenirea economică a Uniunii Europene după criza coronavirusului. Dar aventura politico-diplomatică este departe de a se fi încheiat.

Drumul până la adoptarea de către Parlamentul European a fost sinuos și plin de obstacole. Au fost negocieri complicate, amenințări și adesea bătăi cu pumnul în masă, înainte de a se ajunge la o formă acceptablă de către toată lumea – sau aproape, după cum vom vedea.

Să ne amintim doar obiecțiile ridicate de cele patru state așa-zis frugale, Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia, care se opuneau punerii în comun a datoriilor, în cadrul Uniunii Europene.

Italia, aflată de departe în situația cea mai complicată la sfârșitul primăverii, când dezbaterea era în toi, a pus problema în termeni ultimativi : la ce mai e bună Uniunea Europeană dacă nu poate produce un plan general de redresare ?

Până la urmă, străpungerea istorică a lansării de datorii europene a fost realizată, prin voința Franței și a Germaniei – aceasta din urmă înțelegând să renunțe la proverbialul conservatorism bugetar .

Dar provocările nu se încheiaseră, pentru că Ungaria, Polonia și, într-un anumit moment, Slovenia au amenințat cu exercitarea dreptului de veto în Consiliu. Acestea nu doreau ca alocările financiare din plan să fie condiționate de respectarea statului de drept. Alte negocieri, alt compromis, care a făcut ca lucrurile să meargă mai departe.

Budapesta a amenințat însă că va ridica problema în fața Curții Europene de Justiție, pe care încă nu a sesizat-o, dar timp mai este.

Toate acestea sunt o imagine cum nu se poate mai clară a ceea ce înseamnă azi complicatul proces de negociere și luare a deciziilor în Uniunea Europeană.

Chiar și un asemenea plan, din care este clar că toată lumea are de câștigat, se lovește de interese naționale, dar cel mai adesea, de chestiuni de politică internă, exportate la masa negocierii europene.

Iar obstacolele nu s-au încheiat, pentru că planul mai are nevoie de ratificarea parlamentelor statelor membre.

Și să nu ne mire dacă, la un moment dat, un parlament național, reprezentând undeva la 2% din populația Uniunii , va putea lua ostatic întreg blocul, amenințând că nu va ratifica Planul de Redresare. Așa ceva este posibil în Uniunea Europeană.

E ca și cum cineva ar amenința în cursul unei reuniuni diplomatice că va scoate cuiul grenadei, dacă nu-și va impune punctul de vedere.

Ce faci în acel moment ? E absurd, pentru că și el va muri, laolaltă cu toți. Dar dacă este îndeajuns de nebun să o facă ? Nu poți ști niciodată, așa că mai bine accepți presiunea.

Unii comentatori se tem că Ungaria ar putea recurge la un asemenea șantaj politic. Dar probleme ar putea veni și dinspre frugali, care,  dimpotrivă, vor putea cere, în ultimă instanță, o înăsprire a prevederilor privind statul de drept.

Până una-alta, putem constata un lucru: că în urma numeroaselor contradicții, sumele din planul de redresare, așteptate inițial pentru finalul anului 2020, au fost reportate undeva către primul trimestru al acestui an. Iar acum, se speră că vor fi disponibile la începutul verii.

Cât privește România, care așteaptă peste 30 de miliarde de euro prin acest mecanism, probleme la ratificare nu vor fi. Deocamdată, Comisia Europeană așteaptă refacerea planului, de către guvernul de la București, în urma unei serii de obiecții.

Nu suntem singurul stat membru în această situație, dar spectrul neînțelegerilor din coaliție se ridică tot mai amenințător , putând afecta Planul național de redresare - în fapt, o șansă istorică pentru modernizarea României.

Dar despre asta vom mai vorbi.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 10 februarie 2021