Căderea guvernului de la Roma: o veste dezamăgitoare pentru toți europenii

renzi.png

Matteo Renzi la conferința de presă în care a anunțat ieșirea partidului său din coaliția guvernamentală, Roma, 13 ianuarie 2021
Image source: 
AP - Alberto Pizzoli via rfi.fr

Când vine vorba de Italia, țară în care, cu rare execpții, instabilitatea guvernamentală este o a doua natură, prăbușirea unei noi coaliții n-ar trebui să mai mire pe nimeni.

Doar că acum, lucrurile par să fie diferite și mai grave decât cu alte ocazii.

Așadar, miercuri seara, liderul partidului Italia Viva, Matteo Renzi, partener junior în cadrul coaliției, a trântit ușa guvernului centru-dreapta, susținând că premierul Giuseppe Conte nu este capabil să conducă țara prin criza economică și sanitară.

Miezul conflictului îl constituie dezacordul privind distribuția fondurilor din cadrul planului european de redresare, în care Italia este principalul beneficiar, cu peste 127 de miliarde de euro. Pentru comparație, România este cel de-al șaselea, cu 31 de miliarde.

Disensiunile legate de fosirea banilor sunt mai vechi, iar premierul Conte a încercat să ajungă la un compromis cu Renzi şi unele dintre propunerile sale au fost acceptate, de exemplu a fost dublată suma alocată sistemului medical. Se pare însă că aceste concesii n-au fost suficiente.

Această prăbușire a guvernului de la Roma a adus consternare, atât în Italia cât și în întreaga Europă.

În Italia, comentatorii politici apreciază că nici nu se putea un moment mai prost ales.

După cum comentează La Repubblica, însuși Matteo Renzi, rebelul de acum, a fost arhitectul celui de-al doilea guvern Conte în vara anului 2019, când limitele personajului și ale  noii coaliții erau deja vizibile.

Mai mult, deși Renzi îl critică pe șeful guvernului, el nu se opune unei noi nominalizări a acestuia de către președintele republicii.

Sau, după cum comentează La Stampa, pare că politicienii se află cu toții în interiorul unei bule, un mare circ media pe care îl hrănesc cu declarații și contradeclarații. De fapt, nu există nici o legătură între „criza” politicii italiene și „crizele” trăite de milioane de cetățeni.

Evenimentele politice de la Roma lasă un gust amar în întreaga Europă. În primăvară, Italia, aflată deja în pragul unei crize financiare și bugetare de proporții și caracterizată de presa internațională drept ”bolnavul Europei” reclama lipsa de solidaritate, în fața unei adevărate explozii a pandemiei.

Dar încetul cu încetul, statele membre s-au mobilizat și au sărit unul în ajutorul celuilalt. Apoi, planul de relansare adoptat în iulie a făcut din Italia principalul beneficiar. Ba chiar au fost voci care au susținut că planul a fost conceput în primul rând cu gândul la Italia.

Și să ne amintim cât de puternic a presat guvernul de la Roma pentru ca Uniunea Europeană să-și asume, pentru prima dată, emiterea de datorii comune. Chiar premierul Conte spunea atunci că, dacă nu emite eurobonduri, ”Uniunea Europeană își pierde rațiunea de a fi”.

Și iată că acum, odată planul de renalsare adoptat, după negocieri extrem de complicate, guvernul italian cade exact pe neînțelegeri legate de folosirea banilor.

Un semnal extrem de prost, pe care nici italienii și nici europenii, în general, nu-l meritau. Și, dacă vreți, un îndemn la luciditate și pentru fragila coaliție guvernamentală de la București.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 15 ianuarie 2021