Măsurile antisemite ale Guvernului condus de Octavian Goga

lancierii.jpg

Cuziști din din comuna Dolhasca, purtând stindardul PNC – tricolorul cu svastică, aduc un omagiu la repatrierea liderilor legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți în războiul civil din Spania, februarie1937
Image source: 
Getty Images / lancierii.wordpress.com

În decembrie 1937, istoria politică a României înregistra un moment de cotitură: ascensiunea la guvernare a partidului extremist condus de Alexandru C. Cuza și de Octavian Goga. Este vorba de Partidul Național Creștin, care obținuse la alegerile parlamentare doar cu puțin peste 9 la sută. Guvernul condus de Octavian Goga a rămas în istorie prin măsurile antisemite adoptate.

Foto: Noul guvern Goga prezentat în presa vremii, decembrie 1937; Sursa: romania-actualitati.ro

Antisemitismul din România are rădăcini vechi. Încă din secolul al XIX-lea, o serie de personalități ale politicii și culturii românești s-au remarcat prin discursuri antisemite. Printre acestea se numără Ion Brătianu, Vasile Conta, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici ori Nicolae Iorga.

Unul dintre cei mai vizibili antisemiți era ieșeanul Alexandru C. Cuza, profesor la Universitatea din capitala Moldovei. Acesta a fost ales deputat în anul 1892.

În 1910, s-a aliat cu Nicolae Iorga și au fondat formațiunea extremistă intitulată Partidul Național Democrat.

Alexandru C. Cuza s-a apropiat treptat de ardeleanul Octavian Goga. Acesta a dobândit o mare faimă ca poet, dar și ca promotor al Unirii Transilvaniei cu România.

Octavian Goga și-a început cariera politică în Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu. A devenit ministru în Guvernul PNR, condus de Alexandru Vaida-Voevod.

Octavian Goga devenise antisemit încă din perioada în care trăia în Imperiul Austro-Ungar, sub influența Partidului Social-Creștin, condus de primarul Vienei, Karl Lueger. În România, Octavian Goga s-a dezis de Iuliu Maniu și i s-a alăturat fondatorului Partidului Poporului, Alexandru Averescu.

În 1932, s-a despărțit și de acesta și a fondat, mai apoi Partidul Național Agrar. În 1935, acesta a fuzionat cu formațiunea lui Alexandru C. Cuza, Liga Apărării Național Creștine.

Această formațiune adoptase, în 1922, înaintea naziștilor, svastica drept simbol politic. Liga avea și formațiuni paramilitare, Lăncierii sau cămășile albastre.

Tot din această formațiune provenea și fondatorul Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu.

Din fuziunea partidelor lui Octavian Goga și Alexandru C. Cuza s-a format Partidul Național Creștin. Programul formațiunii prevedea introducerea limitării accesului evreilor în universități și funcții publice, precum și apropierea de Italia și Germania.

La alegerile din 1937, Partidul Național Creștin s-a situat pe locul 4, după PNL, PNȚ și legionari. Totuși, Carol al II-lea i-a încredințat lui Octavian Goga misiunea de a forma Guvernul.

În acest guvern, Octavian Goga reprezenta curentul moderat, iar Alexandru Cuza curentul extremist. Guvernul a adoptat legi dure antisemite. A retras cetățenia unui număr de 225.222 de evrei, a concediat alte zeci de mii de evrei și a suprimat publicații precum Adevărul, Dimineața sau Lupta.

Alexandru C. Cuza cerea aderarea României la Axă și folosirea Lăncierilor în acțiuni violente de stradă împotriva evreilor. Octavian Goga, care a girat celelalte măsuri antisemite, s-a opus acestor inițiative.

El a încercat o apropiere de Garda de Fier. Această apropiere i-a adus demiterea, în 10 februarie 1938.

Octavian Goga s-a retras la Ciucea, unde a murit la scurtă vreme după aceea. Totuși, legile antisemite ale Guvernului său au fost menținute până la 23 august 1944.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 16 decembrie 2020