Buget UE 2021-2027: acord final la Bruxelles

summit UE dec 2020

Liderii UE 25 au găsit un acord final  cu Polonia și Ungaria privind bugetul european post 2020 (pâna acum blocat de cele două) , care presupune implicarea Curții Europene de Justiție. Ideea aceasta a Ungariei poate întârzia aplicarea mecanismului și deci îi micșorează impactul. Compromisul nu este ideal, dar a fost necesar. 

Varșovia și mai ales Budapesta sunt deci de acord cu legarea fondurilor europene de respectul statului de drept, dar unele condiții noi au apărut. Ele au fost aprobate de summitul UE de la Bruxelles. 

Noutatea constă în faptul că sancționarea unui guvern european prin tăierea fondurilor UE pentru nerespectarea statului de drept ar putea interveni numai după ce asupra regulamentului propus se pronunță și Curtea Europeană de Justiție. 

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a propus ideea fiindcă o decizie a Curții ia timp, dar Olanda a dorit să se asigure că mecanismul se va aplica de la 1 ianuarie 2021 și nu va fi diluat prin implicarea Curții. 

Greu de zis dacă aceste asigurări au fost date , cert este că situația a fost deblocată.  

Important este că în acest compromis de ultimă oră cu Polonia și Ungaria textul mecanismului rămâne neschimbat, adică așa cum l-au impus negociatorii Parlamentului European. 

Acordul va da  posibilitatea aplicării bugetului UE 2021-2027 și a pachetului de recuperare economică post Covid. Împreună , cele două se ridică la peste 1800 de miliarde de euro, sumă blocată până acum de dezacordul cu Budapesta și Varșovia. 

Astfel, România obține 46,7 miliarde de euro pentru următorii 7 ani în baza părții ce i se cuvine din bugetul european.Acesta acoperă toate politicile europene, de la agricultură, coeziune, dezvoltare rurală la industrie, infrastructură și transport. 

Apoi, o altă sumă de 33,5 miliarde i-a fost alocată din fondul de relansare european de 750 de miliarde aprobat de liderii UE acum la Bruxelles. 16,8 miliarde din aceste 33 de miliarde sunt granturi, restul sunt credite.