Macedonia de Nord, încă un obstacol în drumul spre UE – de această dată, din Bulgaria

muzeul_arheologic_skopje.jpg

Muzeul Arheologic din Skopje, Macedonia de Nord

Probabil că nu a existat țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană care să se fi confruntat cu atâtea obstacole precum Macedonia de Nord. Mai întâi, mica republică ex-iugoslavă, cu doar două milioane de locuitori, a trebuit să-și schimbe numele în 2018, din cauza unui veto al Greciei. 

Un proces dificil, încheiat cu un referendum, în care și-a băgat coada și Rusia, cu intenția de a destabiliza Balcanii de Vest și a opri drumul statelor din regiune către NATO și UE.

Apoi, Macedonia de Nord a trebuit să treacă peste veto-ul francez din 2019, când statele membre au schimbat modul în care se negociază extinderea pentru a satisface Parisul.

Și calvarul nu se încheie aici, pentru că, iată, a apărut și veto-ul Bulgariei, la deschiderea negocierilor ce ar urma să aibă loc în decembrie.

Dar care este problema Sofiei? Este istoria.

Bulgaria vrea ca manualele de istorie din Macedonia de Nord să renunțe la a mai susține originile non-bulgare ale limbii sale. Bulgaria vrea, de asemenea, ca în manualele de istorie macedonene să nu se mai spună că țara a fost ocupată de Bulgaria în al doilea război mondial, ca unul dintre statele axei lui Adolf Hitler.

De asemenea, Sofia cere ca Skopje să se distanțeze de organizațiile din sud-vestul Bulgariei care susțin că populația locală este macedoneană și nu bulgară.

Bulgarii susțin că națiunea macedoneană este un fals istoric montat de regimul comunist al lui Iosip Broz Tito și că populația slavă din regiune este, de fapt, bulgară. De partea cealaltă, macedonenii nu se simt, identitar, bulgari.

După cum remarca recent ziarul bulgar Sega, ”Ura împotriva bulgarilor domină opinia publică din Macedonia de Nord. Și, potrivit unui sondaj recent, 80% dintre bulgari cred că afirmația potrivit căreia au existat o națiune și o limbă macedoneană înainte de apariția regimului comunist iugoslav este manipulare”.

Aceste dezacorduri ar fi trebuit rezolvate de un grup de istorici în temeiul unui tratat de „prietenie” dintre Sofia și Skopje din 2017. Dar acum, Bulgaria spune că prevederile acelui tratat n-au fost implementate riguros.

Adevărul este că șansele unui acord la nivel de specialiști erau din start foarte reduse pentru că, așa cum spun observatori din regiune, în ambele delegații au fost incluși istorici naționaliști, orientați mai mult către trecut decât către o soluție de compromis care să netezească viitorul.

Apoi, componența coaliției guvernamentale de la Sofia pare a fi și ea o frână. Premierul de centru-dreapta Bojko Borissov este acum aliat la guvernare cu un partid ultranaţionalist, VMRO, care și-a făcut un stindard tocmai din chestiunea macedoneană.

La rândul său, longevivul premier bulgar a fost în ultimele luni puternic contestat în stradă, din cauza acuzațiilor de corupție, astfel încât, și pentru el, stimularea naționalismului poate fi o carte câștigătoare.

Bulgaria n-ar avea totuși nimic de câștigat din blocarea accesului în UE al statelor din Balcanii de Vest. Dimpotrivă, extinderea în regiune ar fi în interesul său economic și strategic.

În plus, veto-ul nu face decât să alimenteze sentimentele anti-bulgare în Macedonia de Nord și să dea un exemplu prost statelor candidate din regiune: acela că oricâte eforturi ar face, se va găsi cineva să le împiedice.

Și aceasta, mai degrabă, din egoism și considerente de politică internă.

 
Ascultă #Eurocronica lui Ovidiu Nahoi, la RFI România