De ce țin în șah Ungaria și Polonia bugetul de 1800 mld euro al UE? „Domnia legii”, miza blocajului?

7478341-hepta_mediafax_foto-abacapress_hepta.jpg

Image source: 
Hepta/Mediafax Foto

Ungaria şi Polonia blochează în prezent alocarea la nivelul statelor membre UE a peste 1800 de miliarde de euro. Este vorba despre adoptarea Bugetului multianual al UE (2021-2027) şi a Planului european de relansare economică, ambele blocate prin veto de reprezentanții celor două state. Fostul europarlamentar Cristian Preda, actual decan al Facultății de Știinte Politice a Universității din București, explică, într-un interviu acordat RFI, că în joc este de fapt respectarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Preşedinţia germană a Consiliului UE a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European, dar şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei. Ungaria și Polonia au uzat de acest drept.

"Ambasadorii UE nu au putut obţine unanimitatea necesară pentru iniţierea procedurii scrise, din cauza rezervelor exprimate de două state membre", a anunţat Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene.

"Ungaria a blocat prin veto bugetul UE, aşa cum avertizase premierul Viktor Orban, întrucât nu putem susţine proiectul în forma actuală, cu acea clauză care condiţionează deciziile bugetare de criteriul statului de drept, este în contradicţie cu rezultatele summitului din iulie", a confirmat, pe Twitter, Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta.

Anterior, Ungaria şi Polonia au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, avertizând că ar putea bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică.

Cele două state au fost aspru criticate la nivel european în ultimii ani pentru derapajele semnalate în special în sectorul justiției, guvernele ambelor state fiind acuzate de liderii UE că urmăresc subminarea independenței justiției.

Cristian Preda: Domnia legii, motivul blocajului


Image source: 
Facebook

Fost europarlamentar și actual decan al Facultății de Știinte Politice a Universității din București, Cristian Preda explică, la RFI, că „cele două state sunt nemulțumite de legătura făcută între cheluirea banilor europeni și respectarea domniei legii, a statului de drept”.

El amintește că atât premierul ungar Viktor Orban, cât și cel polonez Mateusz Morawiecki consideră că nu poate fi condiționată alocarea fondurilor europene de independența justiției.

Cristian Preda mai afirmă că „în acest moment, Ungaria și Polonia ies în evidență din acest punct de vedere, dar să ne amintim că ultimele guverne din România, din 2017 până prin 2019, aveau aceeași poziție: nu trebuie să ne ceri tu, Bruxelles, socoteală pentru felul în care arată justiția din țară.

Fostul eurodeputat amintește totodată că în mai puțin de o lună și jumătate UE intră în următorul ciclu financiar de 7 ani, iar „de bani au nevoie toate statele europene, inclusiv Ungaria și Polonia”. Și România are nevoie de bani - aproximativ 80 de miliarde de euro sunt alocați țării noastre în următorii 7 ani - mai ales în contextul crizei sanitare și economice.

Cristian Preda afirmă, în acest context, că ar fi momentul ca România să valorifice relațiile bune București - Varșovia, cu care unii politicieni se laudă. România poate juca un rol în rezolvarea negocierilor la nivel european, acționând în virtutea relațiilor pe care le avem cu Polonia și chiar și cu Ungaria.

Ascultă:

 
Fostul europarlamentar Cristian Preda, actual decan al Facultății de Știinte Politice a Universității din București, despre blocajul generat de Ungaria și Polonia