Polonia și Ungaria pun pe jar Europa. De ce își taie Varșovia craca de sub picioare

poland-duda-750x500.jpg

Polonia și Ungaria pun pe jar Europa. De ce își taie Varșovia craca de sub picioare
Polonia și Ungaria pun pe jar Europa. De ce își taie Varșovia craca de sub picioare
Image source: 
AFP

Varșovia este, din nou protagonista unei noi crize în UE. Alaturi de Ungaria, a supus veto-ului adoptarea noului buget al UE pentru următorii 7 ani, care includea la pachet și Fondul pentru Reconstrucție de 750 de mlrd de Euro, destinat refacerii post-pandemie. Polonia trebuia să fie, conform schemei negociate și adoptate în luna iulie, statul membru ce ar fi beneficiat de cea  mai mare sumă alocată din acest Fond. Așadar, Polonia ar fi fost cel mai mare câștigător după adoptarea bugetului, pe care, iată, l-a respins luni la Bruxelles. O decizie aparent contradictorie și chiar împotriva interesului de stat al Poloniei, acela de a ieși din criză cât mai integru posibil. Ce stă în spatele acestei decizii contradictorii?

Răspunsul de ieri al Poloniei la adoptarea Mecanismului pentru Statul de Drept al UE era în mod vag așteptat, însă la Bruxelles, și la Berlin, acolo unde în bună parte a fost gândit Mecanismul pentru Statul de Drept ca una din principalele livrabile ale președinției Germane a Consiliului Statelor UE, se spera că nimic nu poate fi mai rațional decât accesul la aceste fonduri critice pentru ieșirea din criză. La Varșovia însă jocul politic intern este mult mai complicat decât se lasă a fi înțeles în mesajele oficiale și negocierile pentru buget din vara acestui an.

Poziția Varșoviei este în mare parte reflecția luptei latente pentru putere în cadrului coaliției de guvernare sub umbrela partidului Lege și Justiție, și, în egală măsură, rezultatul  jocului politic ce dictează condițiile în jurul dosarului statului de drept. Dosarul pe justiție și stat de drept a fost formatat în ultimii cinci ani de doi politicieni: Jarosław Kaczyński și Zbigniew Ziobro, cel din urmă de pe poziția de vice-prim ministru, ministru de justiție și, totodată, procuror general al Poloniei, dar și lider al aripii radicale din Partidul Lege și Justiție, cea care stă la originea multor poziționări extreme ale acestui partid.

O bună parte din dosarele grele în dialogul cu Uniunea Europeană și de pe agenda conservatoare a guvernului polonez a fost informată de acești doi politicieni din generații diferite. E suficient să menționăm doar câteva mari teme ce au generat crize politice în lanț în ultimele luni. Vorbim aici despre așa dosare ca propunerea pentru ieșirea Poloniei din Convenția de la Istanbul asupra Violenței Împotriva Femeilor, legea pentru protecția animalelor, acutizarea campaniei împotriva minorității LGBT și, nu poate lipsi, legea anti-avort. Discursul radical pe aceste teme publice importante a tins să fie tot mai mult dominat de Zbigniew Ziobro, în încercarea de a prelua inițiativa în privința viitoarei șefii a partidului Lege și Justiție. În același timp, liderul Jarosław Kaczyński l-ar prefera ca succesor pe actualul prim-ministru, relativ moderatul Mateusz Morawiecki, care însă în materie de influență reală în partid depinde foarte mult de Kaczyński. Pe acest fundal, se adaugă și dosarul bugetului Uniunii Europene.

Ecoul acestei crize, iată europene deja, poate fi trasat încă din vară atunci când partidul Lege și Justiție intra într-o nouă fază în competiția latentă pentru șefie în partid. Anume atunci premierul Morawiecki a negociat la Bruxelles condițiile pentru următorul buget al Uniunii, care conținea și clauza pentru viitorul Mecanism pentru Statul de Drept. Deși nimeni nu a exprimat acest lucru public în luna iulie în privința rezultatului negocierii, la Varșovia, în culise, radicalul Zbigniew Ziobro se opunea compromisului negociat de Morawiecki.

Poziția Varșoviei se explică foarte mult, așadar, prin radicalizarea intenționata a lui Ziobro în goana după putere în partidul de guvernare, de care depinde capacitatea partidului Lege și Justiție de a-și menține majoritatea în Sejm (camera inferioară), o majoritate foarte fragilă. Astăzi situația a devenit și mai gravă, deoarece un grup de patru deputați și-a anunțat plecarea din partidul Lege și Justiție, pentru a forma un grup parlamentar aparte. Aceștia pleacă din cauza legii pentru drepturile animalelor, care încă nu a fost semnată de președintele Duda (acesta a amenințat cu veto-ul supra legii). Deci, PiS va depinde și mai mult de radicalul Zbigniew Ziobro pentru a-și menține majoritatea în Sejm.

Pentru cel din urmă, Mecanismul pentru Statul de Drept este și o problemă personală, din moment ce el este în bună parte artizanul politizării justiției în Polonia în ultimii 4-5 ani, de pe poziția de ministru al justiției și procuror general. Potențiala aplicare pe viitor a Mecanismului va reprezenta un blam politic direct la adresa lui Ziobro. Ar mai fi de adăugat la toate acestea și faptul că Mecanismul este un instrument gândit în culise la Berlin, ceea ce imediat este instrumentalizat de politicienii naționaliști, printre care se numără și ministrul justiției. Ziobro a declarat chiar că Mecanismul este o încercare a Germaniei de a ” îngenunchea politic Polonia". Asemenea discurs, este îndeaproape dublat de Jarosław Kaczyński care a declarat încă cu o lună în urmă că, citez ”nu ne vom lăsa terorizați cu bani” (interviu în Gazeta Polska) și că Mecanismul este o formă de șantaj la adresa Poloniei.

Ca să facem o concluzie, poziționarea Varșoviei în chestiunea bugetului UE este foarte mult reflecția luptei pentru putere în interiorul partidului Lege și Justiție din jurul a doi actori primari: conservatorul Jarosław Kaczyński și radicalul Zbigniew Ziobro. Pentru aceștia se pare că nimic nu poate mai important, nici chiar bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.

 

 
Octavian Milewski, corespondent RFI la Varsovia