SUA rămâne - de departe - singura superputere militară mondială. Situația la zi a bazelor americane în lume

portavion_sua.png

Portavionul american USS Ronald Reagan în Marea Chinei de Sud, nedatată
Image source: 
AP via rfi.fr

După victoria președintelui ales al SUA, Joe Biden, întreaga lume așteaptă cu nerăbdare să vadă dacă sub noua administrație Washingtonul își va relua rolul de arbitru principal la nivel global. China și Rusia, cei mai puternici rivali militari ai SUA, așteaptă primele decizii în acest sens ale noului locatar de la Casa Albă.

În ciuda unui flux din ce în ce mai insistent de informații care sugerează că China este pe cale să preia rolul dominant în plan militar la nivel mondial, SUA rămâne - de departe - singura superputere militară mondială.

Potrivit Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), SUA beneficiază de un buget militar de 718 miliarde de dolari pentru 2020, în timp ce China, cu o populație de patru ori mai mare, beneficiază în același scop de doar 178 miliarde USD.

Potrivit datelor disponibile pentru 2018, Rusia se afla abia pe locul 4 în acest top, cu 61,6 miliarde de dolari, după India cu 70,8 miliarde de dolari (detalii aici).

Asta chiar dacă, potrivit statisticilor, bugetul militar al Chinei a crescut constant începând din anul 2000, în timp ce bugetul Washingtonului a scăzut sub administrația Obama, pentru a-și relua ulterior creșterea sub administrația Trump.

Conform celor mai recente statistici publicate de US Defense Manpower Data Center, Pentagonul are un total de 2.923.477 de angajați în funcții militare și civile (inclusiv rezerviști), din care 224.481 de militari staționați în baze din 176 de țări (fără a include trupele din Afganistan).

Cele mai multe dintre acestea sunt baze mici, conduse doar de o mână de oameni - așa-numitele baze de „lily pad”, dar în unele din aceste avanposturi există mii de soldați americani.

Între timp, China are o singură bază militară în străinătate, cu aproximativ 2.000 de militari.

 

Baze americane în lume

Japonia găzduiește cea mai consistentă prezență militară americană (62.712 persoane), urmată de Germania (46.315 persoane), Coreea de Sud (29.684 persoane), Italia (14.745 persoane), Puerto Rico și Guam (13.573 și respectiv 11.206 persoane), la care se adaugă bazele Marinei de Est din Emiratele Arabe Unite și Bahrain (10.716 și respectiv 4.469 de persoane).

Foto: Baza americană Ramstein din Germania, iunie 2020 (AP - Michael Probst)

Într-o declarație a Casei Albe publicată la 30 octombrie, se susține că „teroriștii pierd și pacea câștigă”.

SUA „a distrus califatul ISIS”, "a ucis liderii teroriști (șeful IS) Abu Bakr al Baghdadi și (șeful Corpului de Gardă Revoluționară din Iran) Qasem Soleimani” și “a încheiat acorduri de pace cu adevărații aliați din Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul", se mai arată în declarație.

Declarația de la Casa Albă mai susține că Trump este „primul lider american de la  Ronald Reagan încoace care nu a început un război”,  și că el „a reînnoit politica externă de „pace forțată” care a ajutat Statele Unite să câștige Războiul Rece”.

Statele Unite au fost implicate într-o formă de luptă sau de război în cel puțin 24 de țări începând din 2001.

„Cred că e adevărat”, spune profesorul David Vine de la Universitatea Americană din Washington DC, autorul cărților Base Nation și The United States of War. „Totuși operațiunile armatei SUA nu sunt transparente. Este foarte dificil să știm exact unde acționează militarii americani”.

El subliniază faptul că SUA au fost implicate „într-o formă de luptă sau de război” în zeci de țări de la atacul din 11 septembrie asupra Turnurilor Gemene din New York în 2001. În cartea sa, The United States of War, acesta susține că: „în cele aproape două decenii de când forțele SUA au invadat Afganistanul și Irakul, armata SUA a luptat în cel puțin 22 de țări”, majoritatea dintre ele fiind „războaie agresive, ofensive”, care au devenit „mai lungi, mai sângeroase și a căror sferă s-a extins".

Baze americane în lume. Sursa: profesorul David Vine de la Universitatea Americană din Washington DC

Trump „anti-război, anti-imperialist”?

În ciuda sentimentului că Trump este „anti-război, anti-imperialist”, Vine subliniază că acesta „a intensificat asasinatele cu drone, o altă formă de atac într-o serie de țări” și chiar dacă a retras o parte din trupe din Siria, a oferit în continuare sprijin militar Arabiei Saudite în războiul din Yemen.

„A pretinde că Trump este anti-război este complet greșit”, spune Vine „Infrastructura militară de bază a SUA a rămas cam la fel în întreaga lume, dar în unele locuri, a crescut de fapt în dimensiune, în special în Africa, în Europa de Est și Centrală”, spune el.

Bază americană în construcție în Niger, aprile 2018. Sursa: Associated Press

De fapt, Trump a acuzat administrația Obama de „eliminarea armatei SUA” și a sporit finanțarea pentru apărarea națională, asigurând aproape 2,2 trilioane de dolari în primii trei ani de mandat, inclusiv „738 miliarde de dolari doar pentru anul fiscal 2020”.

Între 2016 și 2019, Canada și aliații europeni ai SUA au adăugat 130 de miliarde de dolari la bugetele de apărare pentru a sprijini NATO, după ce Washingtonul a susținut că alte țări au profitat, de ani de zile, de contribuabilii americani.

Ce se va schimba după ce Biden va prelua funcția de comandant-șef pe 20 ianuarie 2021?

Washingtonul va încerca să restabilească relația cu aliații săi, dar prezența militară americană din întreaga lume va rămâne „cel puțin pentru început” la fel, spune Vine. Bazele existente, cum ar fi complexul masiv de baze din Rammstein, Germania, vor fi păstrate, iar Biden ar putea fi „tentat să crească prezența militară americană în Asia de Est”.

Multe vor depinde și de modul în care se dezvoltă relația cu Rusia și China. Kremlinul încearcă să recâștige o parte din influența de care s-a bucurat pe vremea URSS-ului, iar China este din ce în ce mai agresivă. Și este de remarcat că nici Rusia, nici China nu au recunoscut oficial victoria lui Biden, indicând că ar prefera să aștepte rezultatul final.

Soldați chinezi la parada militară de la Moscova pentru aniversarea a 75 de ani de la Ziua Victoriei, 24 iunie 2020. Sursa: Associated Press

„Aceste relații nu trebuie construite în jurul bazelor militare și a prezenței trupelor, așa cum au fost în ultimii 75 de ani, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial”, spune Vine. „Administrația Biden / Harris ar trebui să renunțe la strategia învechită din epoca Războiului Rece și să se bazeze pe angajamentul diplomatic ”, adaugă el.

 

Traducere de Anda Costiuc după rfi.fr

Editor Șerban Georgescu