Un nou acord de neproliferare propus de Kremlin. Ce ascund propunerile pașnice ale lui Putin?

vladimir-putin.jpg

Vladimir Putin
Image source: 
AFP

Într-o întorsătură destul de neașteptată, președintele rus Vladimir Putin a făcut o serie de propuneri care să detensioneze situația la nivel global și regional după ce vechiul tratat IFN privind controlul armelor nucleare a încetat să mai funcționeze. Kremlinul a propus ca Rusia şi Statele Unite să ajungă astfel la un acord pentru a nu desfăşura anumite tipuri de rachete în Europa şi pentru a introduce verificarea reciprocă a măsurilor de întărire a încrederii. La schimb, Putin promite că nu va desfăşura rachete de croazieră Novator în partea europeană a ţării, dar numai cu condiţia unor măsuri similare din partea ţărilor NATO.

Tratatul bilateral ruso-american de dezarmare nucleară privind Forţele Intermediare Nucleare (INF) - rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune - a încetat la 2 august 2019. La început, din pact s-au retras Statele Unite, reproşând Rusiei tocmai dezvoltarea unei noi rachete nucleare care intra sub incidenţa INF, pact care interzicea instalarea de rachete cu lansare de la sol şi cu raza de acţiune între 500 şi 5500 km, reducând astfel capacitatea ambelor ţări de a lansa un atac nuclear. Rusia a respins acuzaţiile, denunţând amplasarea elementelor scutului antirachetă american în Europa, şi s-a retras şi ea din tratat.

Ulterior, arhitectura globală de control asupra armelor nucleare a fost supusă la noi presiuni, fostele rivale din Războiul rece nereuşind să convină asupra unui înlocuitor pentru Noul START, un alt tratat important privind controlul armelor ce urmează să expire în februarie 2021.
Acesta este pe scurt contextual în care Kremlinul a propus luni aplicarea de măsuri de "detensionare", ce ar permite de exemplu Rusiei să efectueze verificări ale sistemului american Aegis Ashore din Europa şi Statelor Unite să verifice rachetele 9M729 ale Rusiei din facilităţile din Kaliningrad. "Propunem tuturor părţilor interesate să ia în considerare opţiuni concrete pentru măsuri de verificare reciproce, în scopul eliminării preocupărilor existente", se arată într-un comunicat publicat pe site-ul preşedinţiei ruse.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat de asemenea disponibilitatea Rusiei de a nu desfăşura rachete de croazieră 9M729 Novator în partea europeană a ţării, rachete cunoscute sub indicativul NATO SSC-8, , dar numai cu condiţia unor măsuri similare din partea ţărilor NATO, relatează luni agenţiile de presă TASS, EFE şi Interfax, citate de Agerpres. Conform experţilor occidentali, racheta 9M729, capabilă să transporte focos nuclear, are o rază de acţiune mai mare de 500 km. Or, Tratatul INF interzice o întreagă clasă de rachete nucleare şi convenţionale terestre, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri. Putin a avertizat că tensiunile dintre Rusia şi Alianţă continuă să crească, ceea ce a creat "ameninţări evidente la adresa securităţii europene", se afirmă în declaraţia prezidenţială publicată de Kremlin. În consecinţă, riscurile unei curse a înarmărilor în materie de rachete au crescut, a spus Putin, avertizând în acelaşi timp împotriva unei sporiri a "potenţialului de confruntare" şi a unei "escaladări scăpate de sub control". Pentru "reducerea deficitului de încredere" şi a riscurilor asociate discrepanţelor în materie de rachete, liderul rus şi-a reiterat propunerea pentru un moratoriu asupra desfăşurării rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune cu amplasare terestră, atât timp cât arme similare de fabricaţie americană nu apar pe teritoriul ţărilor NATO. Putin insistă ca ţările membre ale Alianţei nord-atlantice să adopte un moratoriu similar şi adaugă că Rusia este gata facă "noi paşi" pentru a reduce la minimum riscurile create de dispariţia INF. Preşedintele rus propune de asemenea introducerea unor măsuri de verificare a sistemelor de apărare americane Aegis Ashore, pe care Moscova le-a considerat întotdeauna o ameninţare directă la adresa securităţii sale, întrucât - potrivit lui Putin - pot deveni arme ofensive în câteva ore. În acest sens, Putin a menţionat lansatoare de rachete Mk-4, incluse în sistemele Aegis Ashore situate în baze SUA şi NATO în Europa, făcând aluzie la Polonia şi România. Moscova a susţinut întotdeauna că lansatoarele verticale Mk-41 pot lansa rachete Tomahawk, constituind o ameninţare la adresa Rusiei. În contrapartidă, NATO ar putea verifica rachetele Novator desfăşurate în enclava rusă Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, două ţări membre ale Alianţei. În fine, Putin propune puterilor interesate să se pună de acord asupra unei scheme pentru a evita o criză a rachetelor care ar putea fi aplicabilă şi regiunii Asia-Pacific. Putin a avertizat săptămâna trecută că "lumea nu va avea un viitor" dacă nu există un control asupra armamentelor, făcând aluzie la necesitatea urgentă de a prelungi tratatul New START, ultimul tratat de dezarmare nucleară între Rusia şi Statele Unite, care expiră în februarie 2021. 

Nimic despre rachete livrate de Rusia Turciei

Putin nu a pomenit nimic despre rachete vândute de Rusia Turciei, devenite ele însele o amenințare după ce Ankara a anunțat un prim test care a înfuriat Washingtonul. Și NATO, prin secretarul general adjunct MIrcea Geoană, și-a exprimat ieri îngrijorarea. "Este un subiect de preocupare şi pentru noi, ca Alianţă, şi este extrem de important ca din punctul de vedere al sistemelor sensibile, importante, de apărare colectivă să păstrăm integritatea sistemelor noastre şi să fim siguri că acestea rămân deplin funcţionale, inclusiv din punctul de vedere al protejării Turciei, un aliat foarte important pentru care Alianţa are un plan dedicat de apărare şi descurajare care este foarte important şi pentru aliaţii turci, nu este o chestiune într-un singur sens", a declarat Mircea Geoană în cadrul unui briefing online, de la Bruxelles, pentru jurnaliştii români. Și o purtătoare de cuvânt a Alianței a avertizat că „acest sistem poate prezenta un risc pentru avioanele aliate şi poate afecta relaţiile dintre aliaţii NATO” pentru că ”sistemul rusesc S-400 nu poate fi integrat în sistemul de apărare antiaerian şi antirachetă al NATO”. Presa turcă a relatat anterior că guvernul de la Ankara a testat rachete sol-aer pentru prima dată în condiţii operaţionale în apropierea oraşului Sinop de la Marea Neagra vinerea trecută iar președintele Recep Taypp Erdogan a confirmat. SUA au exclus deja Turcia din parteneriatul lor cu privire la avioanele de luptă F-35 din cauza achiziţionării sistemului de rachete rusesc S-400, considerat un fel de Cal Troian rusesc, şi au ameninţat Ankara şi cu alte sancţiuni. Pe de altă parte, Turcia susţine că are nevoie de propriul sistem de apărare antirachetă împotriva ameninţărilor din Siria vecină, o ţară afectată de un război civil. Ankara mai spune că nu a primit nicio ofertă alternativă rezonabilă în acest sens de la partenerii săi din Alianţă. S-400 este un sistem mobil de apărare antiaeriană care poate intercepta avioane, rachete şi alte obiective aeriene. Sistemul este compus în general din mai multe rachete, un radar, un post de comandă şi poate fi transportat de un vehicul special. S-400 poate funcţiona cu rachete cu rază de acţiune scurtă, medie şi lungă.