Vaccinul anti-Covid: UE îl asigură, dar marea provocare a vaccinării revine statelor

vaccin.jpg

Observatorul Roman de Sanatate: peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra îngrijirii medicale
Observatorul Roman de Sanatate: peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra îngrijirii medicale
Image source: 
pixabay.com

Nu mai e un secret pentru nimeni. Da la un capăt la altul al Europei, autoritățile sanitare și politice sunt de acord că al doilea val al pandemiei este aici. Iar măsurile restrivtive sunt luate peste tot.

Speranțele de ieșire din criză, după un sezon rece care se anunță sumbru, sunt legate de accesul la un vaccin.

Dar, așa cum specialiștii au atras atenția în nenumărate rânduri, adevărata provocare va veni de-abia atunci când unul sau mai multe vaccinuri vor fi aprobate pentru utilizarea pe scară largă.

Va fi un exercițiu de logistică și transparență cum nu s-a mai văzut și care va pune în umbră tot ce au făcut guvernele din primăvară încoace – bun sau rău.

Într-un document publicat joi, Comisia Europeană ne asigură că măcar prima parte, cea a accesului, se află sub control.

A fost securizat accesul la 300 de milioane de doze de la AstraZeneca, alte 300 de milioane de la Sanofi-GSK și 200 de milioane de la Johnson & Johnson.

Desigur, vorbim despre un potențial acces, pentru că în prezent, nu se știe care dintre vaccinurile la care se lucrează se va finaliza cu succes și va îndeplini criteriile europene de eficacitate și siguranță.

Dar, atrage atenția Comisia, statele trebuie să-și pregătească încă de pe acum strategiile de vaccinare. Să identifice și să soluționeze încă de pe acum posibilele provocări și lacune. Dar și să-și alinieze politicile de vaccinare pentru a conduce, în cele în cele din urmă, la o absorbție ridicată a vaccinurilor în UE. Ceea ce ar deschide, în sfârșit, calea unei circulații fără restricții în cadrul Uniunii, cu efecte benefice asupra relansării economice.

Dar ce ar trebui să facă statele? Mai întâi, să pregătească o comunicare pe scară largă eficientă, consecventă și transparentă asupra vaccinurilor și disponibilității acestora.

Apoi, să decidă asupra grupurilor care vor fi vacinate prioritar, mai ales că dozele nu vor veni toate deodată, ci pe măsură ce vor fi produse.

Bruxelles atrage atenția că serviciile sanitare ar trebui să fie capabile să livreze și să distribuie vaccinuri într-un mod ordonat, într-un interval de timp dat și în conformitate cu o situație epidemiologică în schimbare rapidă.

Statele membre ar trebui să se asigure că serviciile de vaccinare au resurse suficiente, atât în ceea ce privește personalul calificat  cât și furnizarea echipamentelor medicale și de protecție necesare.

Infrastructura este, de asemenea, esențială.

Unele vaccinuri vor avea cerințe specifice de temperatură (până la -70 ° C). Apoi, diferențele în caracteristicile vaccinului se vor traduce probabil în diferite dimensiuni de pachete și nevoi specifice de transport. Prin urmare, statele membre ar trebui să țină seama de faptul că lanțurile de frig, opțiunile de transport și capacitățile de stocare ar trebui să fie mărite

Bruxelles promite o abordare coordonată a distribuției vaccinurilor în statele membre, astfel încât toată lumea să aibă acces.

Dar statele membre sunt cele responsabile de succesul operațiunilor de distribuire și vaccinare efectivă.

Și nu ne rămâne decât să ne întrebăm oare cât de pregătită este România pentru o operațiune de asemenea amploare, probabil cea mai complexă din istoria statului modern?

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 16 octombrie 2020