Strasbourg, Covid19 și deputații itineranți

batiment_louiseweiss_vu_sdm.jpg

Strasbourg PE
Covid19 a impus un sediu unic al Parlamentului European
Image source: 
European Union 2020

La insistențele Franței, Parlamentul European anunță că va relua sesiunile plenare la Strasbourg din 19 octombrie după mai multe luni de absență. Un număr limitat de persoane, în afara deputaților europeni, este prevăzut pentru această sesiune, dar situația epidemiologică nu și-a spus poate ultimul cuvânt. Intre timp, menținerea activității parlamentare la Bruxelles le convine multora. 

Actuala pandemie a reușit ceea ce nu au reușit ecologiștii, unii economiști și mai multi actori europeni de-a lungul timpului, anume menținerea unui sediu unic pentru Parlamentul European, cel de la Bruxelles. 

„Circul” deplasării lunare la Strasbourg, cum îl numeau la un moment dat ecologiștii, este înscris în Tratatele UE. Parlamentul European are astfel două sedii: unul pentru reuniunile comisiilor și pentru mini plenare (Bruxelles) și unul pentru plenare (Strasbourg). 

Tratatele UE  garantează organizarea a 12 sesiuni plenare pe an la Strasbourg. 

Deplasarea costă și poluează, spun însă diferiți politicieni – nu francezi – dar niciun argument nu poate șterge ceea ce stă înscris în Tratat. Niciun argument în afara celui care ține de sănătatea publică.

In luna martie, când majoritatea deputaților europeni au refuzat să mai vină chiar și la Bruxelles și când situatia sanitară în Alsacia a devenit periculoasă, sesiunea plenară a fost pâna la urmă organizată virtual. Din luna iulie, sesiunile plenare au fost reluate timid, dar la Bruxelles. 

Acum, în urma presiunilor făcute de Emmanuel Macron asupra președintelui instituției David Sassoli, s-a decis că sesiunile plenare se întorc la Strasbourg de la sfârșitul lunii octombrie. 

Dar care este situația de fapt? 

Franța a obținut acest al doilea sediu al Parlamentului European pentru Strasbourg în anii 60 așa cum Luxembourg a obținut atunci să găzduiască serviciile administrative ale instituției. Tot la Luxembourg au fost plasate, de-a lungul timpului și alte instituții – cum sunt Curtea de conturi, Serviciul de traduceri al Comisiei Europene și Parchetul European. 

In acest timp, Belgia a ieșit câștigătoare fiindcă a obținut majoritatea sediilor și serviciilor ce țin de instituțiile europene, ca și cele două sedii ale NATO. 

Franța, prin urmare ține la Strasbourg ca la ochii din cap; Clément Beaune, secretarul de stat francez al afacerilor europene, cerea în septembrie – la Bruxelles - o întoarcere la normal pentru Strasbourg. 

Anual, prin deplasarea a peste 4000 de oameni spre acest oraș, taximetriștii, hotelurile, restaurantele sunt câștigători. Iar pierderea estimată acum de asociația hotelierilor este de 15% din cifra de afaceri anuală.

Dar oricine a avut ocazia să se deplaseze în acest oraș pentru o plenară a Parlamentului vă poate descrie experiențe traumatizante: de la toalete care curg, gândaci și ploșnițe în cameră – chiar și în hotelurile mai scumpe unde prin minune s-ar găsi o cameră – la cartofii prăjiți reîncălziți serviți în restaurantele din centrul istoric, poveștile abundă. 

In hotelurile renumite dispar lucruri din cameră, hotelurile familiale sunt simpatice, dar foarte prost întreținute, cât despre o masă caldă seara trebuie urmat doar sfatul colegilor autohtoni. Restaurantele și hotelurile (Airbnb inclus) s-au transformat în ultimii ani în capcane turistice care afișează un dispreț nedisimulat față de clienții care nu au de ales și trebuie să doarmă și să mănânce undeva în cele patru zile petrecute în Strasbourg. 

Sigur, orașul este foarte frumos. Cartierul La Petite France oferă imagini de carte poștală cu terasele sale înflorite, Catedrala din Strasbourg este impunătoare, târgul de Crăciun era pe vremuri, înainte de atacul terorist din 2018 și de pandemie, o adevărată încântare.  

Dar a participa la o plenară a Parlamentului European sau a o urmări sunt activități ocolite de frumusețea teoretică a orașului. Clădirea Parlamentului, așezată de-o parte și de alta a Rinului, cu stiluri arhitecturale foarte diferite, este ea însăși un oraș-labirint plin de capcane. In plină efervescență parlamentară, când trebuie ajuns în timp record de la hemiciclul dezbaterilor și centrul de presă sau sălile obscure de reuniune din așa zisa zonă „Canal” sau în birourile din clădirea veche, totul devine confuz.

Oricine a avut de-a face cu activitatea de aici, a simțit că leșină de foame după ore de fugit prin acest labirint și s-a fript cu un quiche Lorraine încălzit în cuptorul cu microunde la „barul presei”, a băut un suc de fructe cam acid și o cafea proastă în același bar sau a mâncat pe genunchi o friptură cam tare la cantina de la etajul -1 (dacă a avut norocul s-o găsească). Iar seara s-a regăsit în restaurantele capcană din centrul turistic. 

La restaurant al deputaților au acces doar deputații, la barul deputaților - unde se poate gusta o cafea mai corectă - la fel; aici presa, de exemplu, intră doar cu invitație și numai după ce a lăsat la intrare orice aparat de înregistrat. 

In fine, deputații europeni, deși par privilegiați în acest numit „circ parlamentar”, în realitate nu sunt. Ei deplâng lipsa conexiilor internaționale pentru a ajunge cu avionul la Strasbourg din orice colț al Europei și asta întrucât cetățenii din Strasbourg s-au opus extinderii actualei structuri aeroportuare. Condițiile de cazare nu sunt nici pentru ei cu mult mai bune, iar timpul pe care-l pierd pe drum și oboseala aferentă le reduc adesea randamentul. 

Doar deputații europeni francezi militează dintotdeauna pentru păstrarea acestui sediu. Recent, Emmanuel Macron a fost interpelat de o parte din aceștia pentru a cere reluarea activității aici. 

In septembrie când se aștepta reluarea plenarelor, Alsacia a fost însă clasată ca regiune de mare risc epidemiologic,  însăși prefectura orașului a tras un semnal de alarmă privind nivelul epidemiei la Strasbourg.

Anunțul reluării plenarelor în acest oraș are ceva hilar: el a fost făcut de David Sassoli care tocmai anunțase că se autoizolează întrucât s-a aflat în contact cu o persoană bolnavă. 

Data întoarcerii la Strasbourg , anume 19 octombrie poate fi din nou compromisă. Coronavirusul ar câștiga astfel bătălia pentru un sediu unic al Parlamentului European. Cel puțin pentru moment. 

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan