Palantir, un ”Big Brother” al administrației Trump?

palantir.png

Image source: 
© Studio Graphique France Médias Monde

Palantir, controversata companie americană specializată în analiza și urmărirea electronică a datelor, care are legături dovedite cu administrația Trump, s-a lansat săptămâna aceasta pe Bursa din New York, la nu mai puțin de 17 ani de la înființare.

Potrivit mai multor observatori, este vorba de cea mai ”politică” lansare pe piață a anului, dar și... cea mai așteptată.

Analiștii preconizează o evaluare de piață de aproximativ 20 de miliarde de dolari, ceea ce îl va plasa pe locul doi în topul ofertelor publice inițiale din Statele Unite în 2020 (după Snowflake, o companie franco-americană specializată în stocarea datelor online).

De la înființarea sa în 2003, Palantir a stârnit mai multe zvonuri, fantasme și rumori decât orice alt start-up din Silicon Valley. Mituri pe care societatea a avut grijă să nu le contrazică, dar nici să le confirme, misterul devenind astfel... garantat.

 

O istorie plină de controverse

I s-a atribuit un rol important în urmărirea lui Osama Bin Laden, liderul mișcării teroriste Al Qaeda, ucis de armata SUA în 2011. S-a spus că CIA se ascundea în spatele Palantir, acesta fiind și un fel de armă tehnologică a poliției de frontieră din SUA. În ceea ce privește algoritmii săi, aceștia au fost comparați cu un Big Brother al metadatelor pus în serviciul poliției și al administrației americane pentru a monitoriza mai bine populația.

Procesul regulamentar de lansare pe Bursă (IPO), care impune companiilor să-și publice datele financiare și să dezvăluie detalii despre activitățile lor, permite acum clarificarea, cel puțin parțială, a acestor zvonuri.

Dacă unele zvonuri - în special cu privire la Osama bin Laden - nu se bazează pe nimic concret, această obligație legală la transparență arată totuși că această mare companie operează baze de date personale gigantice în beneficiul mai multor agenții guvernamentale, nu întotdeauna transparente.

Inițial, Palantir a dorit să ofere un răspuns tehnologic la amenințarea teroristă de după 11 septembrie. Peter Thiel, președintele și cofondatorul companiei, a încercat să folosească puterea algoritmilor pentru a urmări mișcările persoanelor suspectate de terorism și pentru a anticipa posibilele atacuri pe teritoriul american.

Ideea a câștigat rapid interesul fondului de investiții al CIA (In-Q-Tel), care i-a împrumutat companiei Palantir mai mult de 2 milioane de dolari în 2004 pentru a se dezvolta. Această alianță inițială cu fondul de investiții al serviciului de informații a creat imaginea unui start-up controlat de serviciile americane de spionaj. Totuși, astăzi In-Q-Tel este aproape inexistent în grupul lui Peter Thiel.

Pentru a-și impune soluțiile, Palantir nu a ezitat niciodată să folosească metode cel puțin agresive. Compania a pus la dispoziție platforma sa de analiză a datelor soldaților americani din Afganistan, fără aprobarea Ministerului Apărării. Această politică a faptului împlinit i-a adus primul său contract major cu Pentagonul în 2006, când acesta era presat să clarifice o situație dubioasă din punct de vedere juridic.

Algoritmii Palantir au generat, printre altele, hărți care arată zonele din Afganistan unde este probabil să se găsească mine antipersonal, pe baza istoriei exploziilor anterioare.

 

Vânătoare de imigranți ilegali

În 2013, Palantir a reușit să-și ofere serviciile altor zeci de organizații guvernamentale, cum ar fi Departamentul de Sănătate, FBI, NSA, Forțele Speciale și chiar Aviația Militară.

Dar cea mai controversată colaborare, începând din 2011, rămâne cea cu poliția de frontieră americană (ICE, Immigration and Customs Enforcement). Inițial, Palantir urma să dezvolte instrumente tehnologice care să ajute la combaterea „rețelelor criminale internaționale și a terorismului”, amintește un studiu realizat în 2019 de grupul NoTechForICE.

După ce Donald Trump a ajuns la Casa Albă în 2016, algoritmii companiei au fost folosiți la vânătoarea de imigranți ilegali promovată de noul președinte republican. Palantir a devenit apoi simbolul tehnologic al acestei politici migratorii considerate inumane de organizațiile pentru drepturile omului.

Refuzul Palantir de a răspunde celor care-i cereau să se retragă din acest contract dubios, după ce grupuri precum Microsoft și-au suspendat colaborarea cu ICE, a contribuit la deteriorarea imaginii companiei.

Această atitudine a amintit, de asemenea, publicului larg de apropierea dintre Peter Thiel și administrația Trump. Miliardarul californian, care se definește drept conservator, a fost unul dintre puținii antreprenori din Silicon Valley care l-a susținut pe Donald Trump în 2015.

El a lucrat pentru echipa de tranziție a candidatului republican după victoria prezidențială din 2016 și se numără printre cei mai puternici susținători ai președintelui, alături de generalul Michael Flynn, fostul consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump.

Palantir a profitat din plin de această poziționare politică, adăugându-și pe lista clienților, de la începtul erei Trump, nu mai puțin de 12 agenții guvernamentale.

 

Zero profit

În documentele sale financiare pentru IPO, Palantir nu menționează că a lucrat pentru ICE sau că este influențată politic. Compania preferă să-și evidențieze succesele, precum participarea la dezmembrarea unei rețele din Statele Unite a cartelului mexican de droguri Las Zetas sau, chiar, utilizarea platformei sale de către poliție pentru a coordona o vastă operațiune împotriva bandelor din New York în 2018.

Dar Palantir nu lucrează doar pentru administrația SUA. Peste 40% din cifra sa de afaceri provine din sectorul privat și din contractele internaționale. Compania lucrează cu grupuri mari precum Boeing sau firme de avocatură. De exemplu, algoritmii săi au permis avocaților victimelor finanțatorului Bernie Madoff să descopere amploarea fraudei din 2009.

De asemenea, ea este prezentă și în Franța, unde a lucrat cu DGSI, serviciul de informații, încă din 2015, după atacurile din noiembrie de la Paris.

Cu o astfel de rețea de clienți, s-ar putea crede că Palantir are mult profit. Dimpotrivă: „gigantul” Big Data nu a realizat niciodată profit, dimpotrivă, a înregistrat pierderi de 600 de milioane de dolari în 2019. De ce? Pentru a atrage noi clienți, Palantir oferă acces la platforma sa timp de un an la un preț foarte mic. O dată cu trecerea timpului, prețurile cresc. Aceasta este o modalitate de a menține clienții, dacă aceștia sunt mulțumiți.

Însă realitatea este cu totul alta. Majoritatea serviciilor de poliție americane au întrerupt colaborarea cu această companie, argumentând că tarifele erau prea mari pentru calitatea serviciului oferit, relatează Washington Post. De asemenea, contractele promițătoare, în special cu băncile, au fost anulate.

În mod clar, Palantir a reușit mai presus de toate să-și câștige o reputație controversată. Compania este considerată un fel de Big Brother care face munca murdară din domeniul tehnologic pentru administrația lui Donald Trump, fără să se îmbogățească cu adevărat din asta.

 

Traducere de Anda Costiuc după France24