Atrocitățile de la Periprava, scoase la lumină de arheologi

periprava.jpg

Atrocitățile de la Periprava, scoase la lumină de arheologi.
Atrocitățile de la Periprava, scoase la lumină de arheologi

Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au desfăşurat în perioada 31 august – 4 septembrie 2020 o nouă campanie de cercetări arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea. Acţiunea a avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

Cercetările în acest sit funerar situat în satul Periprava, comuna C.A. Rosetti din județul Tulcea, în plină Deltă a Dunării, au fost începute în anul 2013, sub egida Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

”Acea primă campanie din 2013 nu a fost o campanie arheologică în adevăratul sens al cuvântului. S-a dorit doar o chestie de imagine, la care a ținut mult conducerea de atunci a institutului, pentru că se dorea ca cercetările de la Periprava sau intervenția de la Periprava să coincidă cu depunerea sesizării penale din partea institutului, împotriva fostului comandant al lagărului, Ioan Ficior. N-a fost o campanie de săpături arheologice pentru recuperarea efectivă, pentru descoperirea osemintelor foștilor deținuți politici. Au săpat oarecum la nimereală, ca să scoată în evidență niște schelete și să fie prezentate publicului prin imagini de televiziune și totul să coincidă cu partea teoretică, cu depunerea sesizării penale din partea institutului la Secția Parchetelor Militare. Cercetările propriu-zise au fost începute în 2015, când, împreună cu echipa mea de arheologi, tot sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului am început adevărata cercetare arheologică acolo, redeschizând și secțiunile arheologice care au fost făcute în 2013”, a declarat istoricul Gheorghe Petrov, coordonatorul echipei de arheologi care a făcut investigațiile la Periprava.

În toate campanii anterioare, inclusiv cu campania din anul acesta numărul total de morminte descoperite a fost de 59, dintre care, datorită caracteristicilor de înmormântare, 55 dintre ele aparțin cu certitudine unor foști deținuți politici, morți în lagărul Peripravei. Ceilalți patru sunt mormintele unor localnici.

Conform informațiilor documentare existente precum şi din mărturiile unor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate este una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar.

La Periprava, documentele aflate la Primăria C.A. Rosetti de care aparține satul Periprava, dovedesc faptul că 124 de deținuți ar fi decedat în lagăr, în timpul detenției, între 1959 și 1964. Din aceste 124 se cunoaște că o parte au fost transportați la Chilia la spital, unde au murit. Aceia, cu siguranță, n-au mai fost aduși să fie înhumați la Periprava. Se estimează că 106 din cei care sunt înregistrați oficial au fost îngropați în Periprava și ar mai fi nevoie de circa două campanii de săpături până când zona respectivă ar fi descărcată total de sarcina istorică.

”Vreau să fac o precizare foarte importantă: datorită faptului că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului nu a mai dorit ca din acest an să mai aibă printre proiectele sale de cercetare și căutarea efectivă a victimelor comunismului, tot ceea ce s-a întâmplat la Periprava și de azi înainte se va face sub egida Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Deci, practic, prin comparație, victimele se ocupă de victime și instituțiile statului care ar trebui să se ocupe de așa ceva sunt urmașii statului-călău. Finanțarea pentru lucrările acestea, deocamdată, este asigurată prin intermediul Fundației Doina Cornea, din donațiile unor persoane particulare. Deci, statul nu se mai ocupă de victimele pe care el le-a produs, ci ele sunt căutate și descoperite din inițiativă privată”, a mai spus istoricul Gheorghe Petrov.

Finanțarea campaniei arheologice din acest an a fost asigurată integral, prin intermediul Fundației DOINA CORNEA din Cluj, din contribuțiile unor donatori, persoane fizice, însă majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociația AD CARITATIS din Bistrița.

 
Istoricul Gheorghe Petrov, intervievat de Bianca Pădurean, despre atrocitățile de la Periprava, scoase la lumină de arheologi