Europa Plus: Solidaritatea europeană va continua sau înțelegerea pe buget a fost doar un moment izolat?

Cuvântul „solidaritate” devine unul pozitiv în retorica Uniunii Europene, odată cu aprobarea bugetului pe următorii 7 ani, după ce era una dintre „insulte” în timpul criziei migranților, crede un editorialist sloven * Abandonul școlar rămâne o problemă în Bulgaria în ciuda eforturilor guvernului * Polonezii sunt îngrijorați de numărul mic de nașteri * Un epidemiolog croat spune că nu putem lua coronavirus din apa mării * Lituanienii ar putea deveni europenii care se bucură de cele mai multe zile libere * În Slovacia se inaugurează o mare expoțiție modernistă.

Editorialistul postului sloven Radio Prvi comentează acordul privind bugetul Uniunii Europene – 1074 de miliarde de Euro pentru următorii 7 ani, căruia i se adaugă pachetul de relansare economică de 750 de miliarde de euro. Statele Uniunii au ajuns la o înțelegere după cinci zile de negocieri.  

„Este îndrăzneț să califici acordurile ca fiind istorice, înainte ca acestea să se și concretizeze”, consideră comentatorul sloven, Matjaž Trošt, care remarcă, însă, că eticheta istoric „are, de data aceasta, o bază reală. „Întrebarea este, însă, dacă este momentul potrivit pentru a ne bate pe umăr,” continuă acesta.

„Oricum ar fi, acordul cu privire la acțiunile privind pandemia aduce o transformare importantă și substanțială în retorică întrucât trimite cuvântul solidaritate în sfera pozitivă a discuțiilor, după ce a făcut parte din insultele potențiale în contextul crizei datoriilor și a migranților”.

„Însuși faptul că Uniunea Europeană a acceptat, pentru prima dată, punerea la comun a datoriilor externe de 390 miliarde de dolari este un pas remarcabil pentru țările (din nord, r.r) care până acum se întreceau în a ține morală țărilor membre din sudul Europei. Un gest care părea aproape incredibil chiar și la începutul pandemiei. Dar Angela Merkel a ajuns la (ceea ce sugera, nr.r) Emmanuel Macron,” scrie comentatorul sloven.

„Întrebarea-cheie pentru noi toți se referă la consecințele reale ale pandemiei - le putem prezice chiar dacă nu știm nici măcar dacă suntem în timpul valului unu sau dacă există sau va exista un val doi, ori nu va exista nici un val? Solidaritatea, unitatea de care membrii au dat dovadă de această dată este doar un caz izolat sau chiar am intrat într-un nouă normalitate?”

 

În ciuda eforturilor Ministerului Educației Naționale, mii de tineri bulgari renunță la școală

Ministerul Educației de la Sofia a implementat un plan ambițios pentru prevenirea abandonului școlar în 2017, scrie site-ul www.segabg.com.  „Până acum au participat la el peste 1.000 de echipe de specialiști din mai multe instituții publice: licee profesionale și tehnice, departamente de educație regională, servicii sociale, administrații municipale, departamente a politiei. Potrivit cifrelor raportate de Ministerul Educației, 24.000 de elevi s-au întors la școală, iar dintre aceștia, 2.000 au renunțat din nou”, anunță publicația bulgărească.

În anul școlar 2017/2018, numărul tinerilor care părăseau sistemul fără să obțină o diplomă era de 16.300, în 2018/2019 au fost 15.800, adică cu doar 500 mai puțini, arată Institutul Național de Statistică (INS). „Rezultate modeste”, cred jurnaliștii bulgari.

Motivele pentru abandonul școlar sunt diferite, iar cifrele oficiale includ și elevii care s-au mutat în străinătate cu familiile.

„Rata acestora este foarte mare: în 2017 ei au reprezentat 46,1% din cazurile de ieșiri din sistemul de învățământ, în timp ce în 2018 numărul acestora este în scădere, adică 44,4%.”

O parte semnificativă a restului elevilor bulgari care ies din sistem „și-a oprit studiile din motive legate de problemele familiale: provin din medii dezavantajate din punct de vedere economic, au o supraveghere parentală deficitară sau nu sunt încurajați de familii. Numărul celor care au abandonat din cauza lipsei motivației și a interesului pentru școală a crescut de la 8,8% în 2017 la 10,2% în 2018.”

 

De ce are Polonia o natalitate negativă?

„Situația demografică este din ce în ce mai gravă. Această veste este sumbră, având în vedere, printre altele, sistemul polonez de pensii,” scrie obserwatorgospodarczy.pl care citează datele Institutului Național de Statistică (GUS) din Polonia.

„Ultimele 12 luni (iulie 2019 - iunie 2020) arată o natalitate negativă. În această perioadă, numărul polonezilor a scăzut cu 39,8 mii. După cum raportează dr. Rafał Mundry de la Universitatea Varșovia, acesta este cel mai slab rezultat de la cel de-Al Doilea Război Mondial.”

Problema este scăderea numărului de nașteri.  Cauzele situației sunt descrise în cartea Generația '89: tineri despre transformarea poloneză de Dr. Jakub Sawulski, care constată că o parte semnificativă a oamenilor născuți în anii ’70 -’80 s-au mutat în vestul Europei după ce Polonia a intrat în Uniunea Europeană. Acești oameni și-au început o familie acolo, ceea ce explică scăderea natalității.

„Polonia a avut o natalitate pozitivă până la sfârșitul anului 2012. Din acel moment, rata natalității pozitive a devenit mai mică și, începând cu 2018, situația a început să se deterioreze semnificativ. Numărul polonezilor a scăzut cu 25,8 mii în 2018, 34,8 mii în 2019 și 40 mii în ultimele 12 luni. Prin urmare, este foarte probabil ca anul 2020 scăderea să fie de peste 40 de mii.”

„Societatea poloneză este una dintre societățile cu cea mai rapidă îmbătrânire. În prezent, vârsta medie în Polonia este în jur de 41 de ani. Aceasta va depăși 50 de ani în 2040. Această circumstanță va fi catastrofală pentru sistemul de pensii. Dacă polonezii nu găsesc o modalitate de a inversa tendințele demografice, situația economică a Poloniei nu poate fi optimistă,” încheie jurnaliștii polonezi.

 

Epidemiolg croat: Ne putem infecta cu coronavirus din apa mării?

Televiziunea RTL din Croația a întrebat un medic epidemiolog din Split (cel mai mare oraș turstic al țării n.r.)  dacă coronavirusul se poate transmite prin apa mării și dacă se poate face baie în siguranță:

„Deși picături infectate pot contamina apa, iar virusul a fost detectat și în canalizări, experții au convenit că atunci când cade în ape mai mari, cum ar fi râuri, lacuri și oceane, concentrația sa va fi atât de diluată încât este foarte puțin probabil ca oamenii să fie infectați,” explică Dr. Diana Nonković.

„Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), nu există dovezi că oamenii s-ar putea infecta prin înotul de agrement, iar riscul transmiterii coronavirusului prin apă este scăzut”.

Potrivit CDC și Agenției pentru Protecția Mediului din Croația, piscinele s-au dovedit, de asemenea, a nu prezenta risc, deoarece clorul din apă distruge virusul.

 

Lituanienii ar putea avea cele mai multe zile libere pe an din toată UE

Guvernul a fost de acord ca lituanienii să mai aibă o zi liberă pe an, data de 13 ianuarie, adică Ziua luptătorilor pentru libertate, scrie siteul www.delfi.lt. Acesta amintește că Lituania și Bulgaria sunt statele UE care au cele mai multe zile libere: 16.  Lituania ar urma să devină liderul acestui clasament dacă Parlamentul de la Vilnius aprobă propunerea guvernului.

Executivul a menționat în raportul către Parlament că apariția unei noi zi libere trebuie discutată cu partenerii sociali și economici, iar jurnaliștii lituanieni scriu că fiecare zi nelucrată înseamnă pierderi de 50 de milioane de euro. O soluție pentru a-i cinsti pe eroii luptei pentru libertate ai țării este ca 13 ianuarie să devină zi liberă în locul datei de 2 noiembrie – ziua în care se sărbătorește amintirea morților.

 

Expoziție modernistă cu Gaugain, Dali și Dufy în Slovacia

Galeria Tatranska din Poprad, oraș slovac de la poalele Munților Tatra, a inaugurat expoziția mondISME, în cadrul proiectului Jocuri cu arta 2020, anunță siteul spis.korzar.sme.sk.

„Vrem să le explicăm copiilor, adolescenților și altor vizitatori într-un mod profesionist, dar și distractiv, lumea artei din perioada cuprinsă între secolul XIX și XX, când arta modernă se dezvolta,” a declarat directoarea galeriei, Anna Ondrušeková.

Potrivit acesteia, în acest proiect vor fi prezentate mișcări artistice - impresionism, cubism, fauvism, suprarealism - la fel ca artiștii care i-au creat la vremea respectivă.

„Am reușit să obținem două expoziții interesante de la doi francezi: Paul Gauguin și Raoul Dufy. Avem o colecție de gravuri pe lemn de la Šarišská Daléria și, de la Dufy, o colecție de litografii grafice colorate. Apoi, avem câteva lucrări originale suprarealiste ale lui Salvador Dalí, grafică cu care a decorat Divina Comedie a lui Dante ”, adaugă directoarea galeriei.

 

Toate articolele din seria Europa Plus aici

Revista presei din Europa Centrală și Orientală din 31 iulie 2020