Dacian Cioloș: Acordul de la Bruxelles e aproape istoric. Are părți pozitive și părți negative

Dacian Ciolos acord Bruxelles istoric.jpg

Dacian Cioloș: România trebuie să vină nu doar cu proiecte, ci și cu o viziune (Sursa foto: Facebook/Dacian Cioloș)
Dacian Cioloș: România trebuie să vină nu doar cu proiecte, ci și cu o viziune (Sursa foto: Facebook/Dacian Cioloș)

Acordul de la Bruxelles privind planul de redresare economică a UE pe fondul Covid-19 are aspecte pozitive și aspecte negative, declară la RFI liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș. El precizează că PE se va asigura că va fi întărit mecanismul prin care fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept. El consideră de asemenea că proiectele propuse până acum de Guvernul României nu sunt suficiente și că e nevoie de viziune.

Dacian Cioloș declară că în acordul de la Bruxelles privind planul de redresare economică a UE în criza Covid-19 ”sunt părți pozitive și sunt părți negative față de propunerea inițială făcută de CE, pe care a susținut-o și Parlamentul. Părțile pozitive sunt că avem un acord și avem un acord după doar câteva luni de zile de când această criză s-a declanșat și nu după ani de zile, așa cum a fost cazul pentru criza financiară și economică din 2008-2009, când abia în 2011-2012 UE a reușit să ia niște măsuri. Apoi, e pentru prima dată în istoria UE când șefii de stat și de Guvern, la solicitarea Parlamentului și la insistența Parlamentului European, acceptă o datorie publică europeană”.

 

Părțile negative ale acordului de la Bruxelles

 

Liderul grupului Renew Europe din PE vorbește și despre părțile negative ale acordului de la Bruxelles: ”Un lucru iarăși important, va exista un mecanism al statului de drept, care va fi legat de modul în care se vor cheltui acești bani și în PE ne vom asigura că acest mecanism va fi întărit. State membre care beneficiază de fonduri europene, dar nu respectă justiția, nu respectă statul de drept, nu întăresc lupta împotriva corupției vor putea fi afectate, adică guvernelor respective le vor putea fi blocați banii europeni, până când vor demonstra că astfel de instituții cheie într-o democrație chiar funcționează. Noi în grupul pe care îl conduc am propus chiar un mecanism și vom discuta cu CE în perioada următoare, prin care chiar și atunci când anumite guverne nu respectă statul de drept, banii să fie blocați nu pentru beneficiarii finali în țara respectivă, ci doar guvernele respective să nu mai aibă posibilitatea să facă angajamente în numele statului respectiv, să nu le fie rambursați banii, până când nu corectează lucrurile respective, dar CE să aibă posibilitatea să facă plăți directe către beneficiari în țara respectivă, pentru ca beneficiarii, populația să nu plătească polițele direct ale unor politicieni, așa cum am avut și noi și cum e cazul și acum în unele state membre care nu respectă statul de drept”.

Dacian Cioloș precizează că reducerea sumei destinate fondurilor nerambursabile e de asemenea un aspect negativ al acordului de la Bruxelles: ”Părțile negative sunt tocmai această lungă discuție pentru sumele sau partea din acest buget, care să fie acordate în granturi, deci nerambursabile, faptul că a scăzut de la 500 de miliarde la 390 de miliarde partea de granturi și a crescut puțin partea de loans. Și faptul că acest mecanism legat de statul de drept nu e atât de precis cât am fi dorit în Parlament, dar aici vom analiza în zilele următoare care sunt modalitățile prin care să-l putem întări. Biroul procurorului european nou înființat va juca și el un rol important în a se asigura că banii europeni sunt cheltuiți corect și că avem o abordare de luptă împotriva corupției la nivel european. Ceea ce a ieșit din Consiliu, la presiunea Ungariei mai ales și a Poloniei e ceva mai slab decât ceea ce a propus CE (...). Dar una peste alta, e totuși o decizie, aș îndrăzni să spun, aproape istorică, pentru faptul că într-un timp foarte scurt avem deja din partea șefilor de stat și de Guvern un acord și sunt convins că și în PE discuțiile vor merge destul de repede”.

Întrebat dacă va insista în PE pentru creșterea sumei de 390 de miliarde de euro, eurodeputatul a răspuns: ”Da, vom insista și pentru creșterea acestei sume”.

 

Ce câștigă România din acordul de la Bruxelles?

 

Dacian Cioloș spune că ”România are o sumă considerabilă, de peste 79 de miliarde de euro granturi, împreună cu posibilitatea de împrumuturi, pentru următorii cinci-șapte ani, o mare parte din această sumă va fi concentrată în următorii trei ani și va fi nevoie de o capacitate de absorbție, care trebuie pregătită. Din păcate, ce am văzut până acum la ce a pregătit Guvernul nu e suficient. Va trebui să lucrăm împreună în săptămânile, lunile următoare, pentru ca până la sfârșitul anului, deci înainte de alegerile parlamentare de acasă, Guvernul României să poată să propună CE un plan de redresare, care să arate capacitatea de a absorbi aceste fonduri semnificative. Aici ar trebui să lucrăm toți, împreună cu mediul de afaceri, cu mediul neguvernamental, pentru a ne asigura că România nu ratează încă o dată această șansă istorică (...). Nu e nevoie doar de proiecte pe ici și colo, ci e nevoie de o viziune, de data asta, pentru a folosi acești bani”.

Dacian Cioloș, despre plusurile și minusurile acordului de la Bruxelles