COVID-19, o tragedie americană a confuziei și morților evitabile -- interviu cu Cheryl Holder

cheryl_holder.jpg

Image source: 
Facebook / Cheryl Holder

Cheryl Holder este profesor asociat de medicină socială la  Universitatea Internațională a Floridei. Medic internist, specialistă în SIDA, ea și-a consacrat cariera asistenței medicale în comunitățile defavorizate, urmând exemplul mentorului său,  Lynn Carmichael, "părintele" medicinei de familie în zonele sărace ale sudului floridian, ale cărui precepte și strategii le transmite noilor generații de studenți. Cheryl  Holder este președinta Asociației Medicale a Statului Florida și a fost răsplătită cu numeroase distincții ale breslei pentru activitatea să didactică și implicarea sa profesional-socială.

Triplă criză pe care o traversează America, epidemiologică, economică, rasială, a scos în evidență, cu o claritate fără precedent, enormele inechități ale sistemului. Minoritățile de culoare sunt cele mai expuse, cele mai afectate de sărăcie, de șomaj,  de patologiile ce rezultă din aceste realități,  co-morbiditățile care  fragilizeaza aceste minorități, în primul rând cea afro-americană, în lupta anti-virală.  Statisticile Covid-19 sunt tragice în general, cu deosebire tragice în ce privește comunitățile afro-americane.  41 de state  publică date defalcate rasial. În 32 de state și în capitală Washington negrii au murit de Covid-19 în proporții mai mari decît ponderea lor demografică statală; în 21 de state, în proporții mult mai mari. În Carolina de Sud de pildă, negrii reprezintă 28% din populație, dar 53% din numărul deceselor. În Michigan cele două procente sunt 15 - 40. În Florida, statul invitatei noastre, diferența este de patru procente, 18-22.

Cheryl Holder:  Covid-19 n-a făcut decît să accelereze fenomene care i-au afectat pe afro-americani vreme de secole. Problemele structurale care i-au lăsat pe negrii americani mai întîi în sclavie apoi în segregare și sărăcie, sunt aceleași care-i vulnerabilizează social,  medical și ecologic, aceleași care-i face segmentul de populație cel mai expus la suferințele oricărei pandemii.

Rep.: Ce-a însemnat această experiență?  Prin ce ați trecut,  personal și profesional,  în această lungă perioada de carantină și acum revenire lentă la normal?

Cheryl Holder:  Sunt originară din Jamaica, sunt o imigrantă. Am trăit, precum mai toată familia mea,  în orașe de imigranți, înghesuiți  unii lîngă alții. În același timp, suntem în prima linie, suntem lucrătorii esențiali. Am pierdut un var--aflat în grupul de risc:  negru, în vîrstă, cu comorbidități, locuind în cartierul newyorkez Bronx.  Am pierdut doi colegi medici care trăiau în Miami și pe care-i cunosc de 20 de ani. Morți de Covid. Am avut alți colegi care s-au îmbolnăvit și au fost aproape de moarte. Una dintre pacientele mele a  supraviețuit, mulțumesc lui D-zeu, după 33 de zile de spitalizare, multe sub respirație asistată.  E în vîrstă, dar n-are statut legal, nici asigurare medicală. Acum e în convalescență și are nevoie de oxigen, dar cum ii facem rost de oxigen? Îi tratez de asemenea pe cei fără adăpost. Există, trăiesc, deci sunt în mare pericol de contaminare.

Rep.:  Populația afro-americană a fost profund afectată de pandemie. Ea reprezinta aproximativ 13% din populația țării, dar o proporție mult mai mare a cazurilor și deceselor. Care ar fi cauzele?

Cheryl Holder:  Banii, politică, politicile sunt cauzele acestei realități medicale. Statisticile nu-s o surpriză pentru nimeni. Surprinzător a fost modul în care s-a reacționat, un mod descurajant.  N-am acceptat severitatea maladiei, nu ne-a păsat cine va avea de plătit prețul cel mai mare. Rezultatul a fost că am avut prea multe morți evitabile.

Rep.:  De ce această reacție mioapă, auto-distructivă în fond?

Cheryl Holder: Cred că reflectă mentalitățile americane. Sunt medic de familie de aproximativ 30 de ani, și din păcate am observat  că de obicei dacă nu te lovește pe ține și familia ta  nu te trezeșți. Sigur că rasismul înrădăcinat, structural, din această țară este și el un factor. Apoi, sistemul nu respectă știință și tinde să favorizeze individul, ceea ce sfîrșește prin a-i pune în pericol pe alții. Sistemul nostru are apoi tendința de a nu pricepe istoria. Poate acum înțelege lumea, sub impactul pandemiei și morții lui George Floyd, că nu-i o rânduială dreaptă.

Rep.:  Florida cunoaște în aceste zile o recrudescența a pandemiei. Din ce motive? Sunt afro-americanii încă o dată cei mai afectați?

Cheryl Holder:  Întotdeauna. Afro-americanii și ceilalți vulnerabili vor fi mereu cei mai afectați, pentru că defavorizatii sunt cei care se întîlnesc cu virusul. Nu li s-a transmis oamenilor un mesaj coerent, liderii au semănat confuzie:  că boală nu-i prea rea, că portul de masca e facultativ. N-am educat și ghidat populația de o manieră persistența, incurajându-i să înțeleagă ce-i de făcut pentru a preveni contaminarea. Au ieșit  din casă, s-au dus la baruri, s-au distrat în grup, au mers la plajă fără masca și fără a păstra distanță. Fac aceste lucruri și-i expun pe alții, pe cei care fac forme mai grave ale bolii, pe cei mai fragili dintre noi.

Rep.:  Un trist dar înălțător paradox este că această comunitate afro-americană atît de crunt lovită de pandemie, atît de nedreptățită social, a fost cea care a furnizat grosul "lucrătorilor esențiali" și a dus greul pe frontul medical.

Cheryl Holder: Nu-i vorba doar de această epidemie, această pandemie. De-a lungul istoriei țării afro-americanii au fost mereu la datorie. Și am tot iertat. E un semn al profundei noastre încrederi în oameni, al optimismului, al tăriei de caracter, al speranței noastre în viitor. Ține poate de credință atît de înrădăcinată în comunitățile noastre. Ne sacrificăm iar și iar pentru America, dar sperăm că acest moment de trezire socială va aduce o schimbare în bine.

Rep.:  Care ar trebui să fie elementele acestei schimbări?

Cheryl Holder: Asistență medicală decentă. Asigurare medicală universală, într-o formă sau altă, cât mai curând.  La această oră, în Florida, circa 30% din populația neagră, în special aici în comitatul Miami-Dade unde locuiesc, este neasigurată. Unul dintre primii pași împotriva coronavirusului este să suni la doctor;  dacă nu eșți asigurat, n-ai doctor.  La spital ți-e teamă să mergi pentru că te alegi cu o notă de plată pe care n-o poți achita.  Este nevoie apoi de locuințe decente și de acces la alimente, la o nutriție sănătoasă. Majoritatea afro-americanilor din Florida trăiesc în locuințe mulți-generationale, în comunități mai dense decât cele ale albilor. În aceste direcții trebuie orientate resursele dacă vrem cu adevărat să ne protejăm unii pe alții. Altfel repetăm istoria, pentru că factorii sociali care au contribuit la răspîndirea acestei epidemii nu dispar de la sine.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor:  https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă aici interviul cu Cheryl Holder, profesor asociat de medicină socială la Universitatea Internațională a Floridei