Belgia-Congo : regretele regelui Philippe sunt tot ceea ce se poate spune acum

1240.jpeg

placa aniversare Congo
Placa de aniversare a celor 60 de ani de independență congoleză are greșeli de limbă în flamandă
Image source: 
belgaimage

Intr-o scrisoare adresată președintelui congolez cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a independenței Congo-ului, regele belgienilor Philippe I și-a exprimat în 30 iunie „regretul profund” pentru un „trecut dureros”. Congo așteaptă însă scuze și nu regrete , ceea ce nu este de resortul Casei Regale. 

In urma unei îndelungate consultări , Regele a făcut în fine pasul de a-și exprima regretele, un gest ce s-a dovedit insuficient chiar dacă regretele sunt profunde și ele au fost așternute în scris. 

Președintele congolez Felix-Antoine Chisekedi spune că aștepta de fapt scuzele regale, pe când o parte presa belgiană vede aici un gest „insolit” și „onorabil” al regelui. 

Dar în ciuda presiunii puse pe Casa Regală în ultimele săptămâni,  consilierii lui Philippe au rămas precauți. 

Nici măcar în actualul context al repunerii în chestiune a trecutului colonial belgian marcat de violențe importante și discriminări denunțate înainte chiar de 1900 de presa britanică, Congo nu poate spera la o altă reacție regală. 

Regele nu poate merge atât de departe cu reparațiile cerute întrucât acest prerogativ aparține doar aleșilor politici. Gestul asteptat de Congo trebuie să vină de fapt de la guvern. 

Intr-o declarație făcută tot în 30 iunie, prim ministrul Sophie Wilmès a ocolit și ea scuzele și a vorbit doar despre necesitatea ca Belgia să-și confrunte propriul trecut „cu luciditate și discernământ”. 

Sophie Wilmès nu se află în poziția ideală din care să se poată cere scuze oficiale pentru evenimente întâmplate cu peste 100 de ani în urmă. Wilmès este prim ministru cu puteri restrânse, ea conduce un guvern interimar al cărui caracter special și extraordinar căpătat din cauza crizei coronavirusului tocmai a expirat. 

Un pas suplimentar prin care Belgia să ceară scuze oficiale, ar putea veni în urma stabilirii unei comisii parlamentare care să studieze problema, or nu s-a ajuns acum la această etapă.

Prin urmare, obiectiv vorbind, relația încordată între Belgia și Congo nu are cum să-și găsească acum o soluție și nici măcar un început de dialog pus pe alte baze. 

In centrul polemicii se află personalitatea regelui Leopold II, la care actualul rege face referire în scrisoarea sa – fără a-l menționa ca atare. 

Leopold II este considerat vinovat de atrocități în Congo, singura colonie regală belgiană și exploatată cu deosebită cruzime de oamenii regelui. Practica violențelor a fost oprită după 1900 iar mai apoi, în 1910 in urma unei anchete parlamentare, regele a fost nevoit să cedeze Congo-ul poporului belgian.

Dar în contextul fenomenului Black Lives Matter, trecutul sângeros al coloniei belgiene are un efect de bumerang asupra casei regale și așa aflată în până de popularitate. 

Primele statui ale lui Leopold II atacate și mai apoi demontate au fost cele din Flandra unde spiritul republican a fost dintotdeauna prezent. 

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan