Europa Plus: Coronavirusul trimite din nou în corzi țările din Vecinătatea Estică

covid_bun.png

Image source: 
pixabay.com

Resticțiile de circulație au afectat puternic Republica Moldova - un sfert din cetățenii săi lucrează în străinătate permanent sau temporar, azerii cer prin SMS permisiunea să iasă din case în contextul noilor restricții epidemiologice, iar georgienii se tem că nu vor avea turiști străini la Marea Neagră anul acesta. Turcia impune măsuri de securitate sanitară sporite pentru examenul de admitere la facultate, în timp ce Ucraina a dezvoltat o hartă interactivă care îi ajută pe cetățeni să afle în ce țări pot cățători sau cum le pot tranzita. ONU a votat în unanimitate rezoluția privind genocidul propusă de Armenia, iar fermierii kasaci invață să fie oameni de afaceri.

Criza COVID-19 a lovit recent și Republica Moldova – o țară cu venituri medii și mici. Fiecare al patrulea cetățean își câștigă permanent sau temporar existența peste hotare, iar pandemia a fost o lovitură grea pentru venituri și siguranța în ziua de mâine,” scrie pe blogul său, site-ul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) din Republica Moldova.

Articolul citează cazul unui tânăr, Cristian, de 31 de ani care lucrează mai mult în străinătate de 11 ani, economisind bani pentru a deschide o mică afacere – un club de noapte. Cristian lucra în construcții în Germania și petrecea trei luni acolo, iar o lună – acasă, ocupându-se de afacere.

„M-am întors acasă la sfârşitul lui martie pentru o lună, ca de obicei. Atunci când a fost declarată starea de urgență, credeam că-mi voi redirecționa eforturile pentru a-mi dezvolta afacerea. Acum, însă, nu pot nici deschide afacerea mea în Moldova, nici pleca în Germania, chiar dacă mai am un loc de muncă acolo,” spune el.

Foarte multe persoane trăiesc aceeași incertitudine ca și Cristian, atât în Moldova, cât și în diasporă. În 2019, circa 246.000 de moldoveni intenționau sau erau gata să lucreze temporar peste hotare. Aceasta cifră  reprezintă circa 27% din populația activă a Republicii Moldova.

Rezoluție ONU: istoria genocidelor trebuie inclusă în programele școlare

Consiliul pentru drepturile omului al Organizației Națiunilor Unite a adoptat prin consens rezoluția privind prevenirea genocidului elaborată de Armenia, a anunțat pe Twitter, ministrul armean de externe, Zohrab Mnatsakanyan, potrivit siteului a1plus.am.

„Rezoluția, introdusă de Armenia în 2020, reafirmă ideea că justificarea sau respingerea genocidelor comise în trecut ar putea duce la violență suplimentară.”

„Textul actualizat al rezoluției include multe dispoziții noi: acesta subliniază că pericolul genocidului este prezent mai ales în țările în care drepturile omului și libertățile fundamentale sunt încălcate, în special prin vizarea și persecutarea minorităților etnice, rasiale sau religioase. În acest context, s-a atras atenția asupra semnalelor timpurii ale genocidului, precum răspândirea discursului de ură împotriva acestor grupuri și denaturarea imaginii adevărate a acestora de către politicieni.”

Rezoluția reafirmă faptul că unul dintre elementele cheie ale prevenirii genocidului este prezenta în programele școlare a istoriei genocidelor comise în trecut și comemorarea victimelor.

De la Constituția lui Elțîn, la cea a lui Putin trecând prin adevărul istoric și Dumnezeu

La 1 iulie are loc în Rusia, referendumul național privind modificările constituției propse de președintele Vladimir Putin pe 15 ianuarie, într-un mesaj către Adunarea Federală. Dacă majoritatea rușilor susține aceste amendamente, noua lege de bază va schimba semnificativ structura actuală a puterii de stat, scrie www.vedomosti.ru.

Diferite articole din Constituția Rusiei au fost modificate în trei etape ori în ultimii 27 de ani, dar niciodată modificările nu au fost atât de masive ca anul acesta: se schimbă 41 de articole și se adaugă altele 5, așa încât se rescrie 60% din Legea Fundamentală rusă, concepută pe timpul președintelui Elțîn.

Putin a propus ca salariul minim să fie garantat de constituție la „un nivel nu mai mic decât nivelul de subzistență”, iar legea fundamentală să garanteze și indexarea anuală a pensiilor.

Schimbări controversate au apărut de la grupul de lucru creat de președinte, compus din parlamentari, oameni de știință și cetățeni. Aceștia au propus definirea limbii ruse ca „limba unui popor care formează un stat”, au introdus idea că statul este garantul „adevărului istoric”, iar credința în Dumnezeu face parte din patrimoniul ancestral.

Printre articolele controversate se numără dispozițiile care permit președintelui să schimbe judecători. Noua constituție l-ar ajuta pe Putin să rămână la putere până în 2036.

Noi restricții de coronavirus: Azerii cer prin SMS permisiunea să iasă din case

Președintele Agenției Naționale pentru Serviciile Publice și Inovații Sociale din Azerbaidjan a anunțat, în contextul pandemiei de coronavirus, noi restricții de circulație în mai multe orașe azere, printre care capitala Baku, orașele Sumgayit, Ganja, Lankaran, Yevlakh, Masalli, Jalilabad și regiunea Absheron. Acestea sunt în vigoare din 21 iunie, până în 5 iulie. Oamenii au nevoie de un permis special pentru a ieși din case, pe care îl obțin prin SMS.

Există două tipuri de permise: unul permite deplasarea pentru urgențe medicale și tratament. Cu cel de-al doilea, azerii din regiunile menționate pot ieși din case pentru a cumpăra alimente, medicamente, pentru a merge la poștă, la bancă, la muncă sau pentru a face plimbări în aer liber.

Un cetățean poate obține un singur permis pe zi, valabil timp de două ore. Pentru a participa la înmormântarea unei persoane dragi, cetățenii trebuie să contacteze linia telefonică 102 a Ministerului de Interne.

Stațiunile georgiene nu reușesc să aducă turiști la Marea Neagră din cauza pandemiei

Georgia nu reușește șă-și facă planuri pe termen mediu privind deschiderea graniței pentru turiști în timp de pandemie. Potrivit Radio Europa Liberă Georgia, guvernul de la Tbilisi negocia în luna mai crearea de „coridoare verzi” sigure pentru turiști și că prima țară ai cărei cetățeni urmau să poată vizita Georgia, era Israelul.

„Zborurile directe din Israel către Tbilisi și Batumi (stațiune la Marea Neagră, n.r.) au fost deja programate. Dar, din păcate, descoperim că după înlăturarea anumitor restricții in Israel, situația epidemică s-a agravat. Drept urmare, Georgia și Israel se abțin,” spune managerul companiei georgiene, Adjara Tour. Compania intenționează să atragă turiști europeni începând cu 1 august și a început negocieri cu statele baltice.

 „În ce măsură epidemia va fi sub control în statele baltice, precum și în Georgia? Acest virus ne-a arătat că planificarea pe termen lung este ineficientă. Din păcate, e posibil ca niciun turist străin să nu poată veni în Georgia anul acesta," spune reprezentantul Adjara Tour.

Potrivit Departamentului de Turism din Ajarian (regiune georgiană de la malul Mării Negre n.r.), anul trecut, 2.200.000 de turiști străini au vizitat regiunea.

Harta ucrainiană interactivă de călătorie în strainătate pe timp de coronavirus

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a prezentat o hartă online interactivă care permite ucrainienilor să verifice modalitatea de intrare în diverse țări și tranzitul acestora la ora actuală, scrie publicația zaxid.net.

 „Guvernele din întreaga lume impun restricții de călătorie din cauza pandemiei COVID-19. Normele de intrare și tranzit sunt actualizate constant. Cum știm unde să mergem și unde să nu mergem? Noua noastră hartă va permite cetățenilor din Ucraina să evite confuziile,” a declarat ministrul ucraininan.

„Sincer, această hartă îmi face viața mai ușoară în calitate de ministru de externe. Sunt deseori întrebat în interviuri și conversații private în ce țări pot pleca ucrainenii. Acum am un răspuns complet la această întrebare,” adaugă oficialul.

Din vale la supermarket, agricultorii kazaci învață să facă business

Guvernul kazak, alături de Camera Kazakhă a Antreprenorilor (Atameken) a lansat proiectul pilot „Din vale la supermarket” pentru dezvoltarea cooperării în anumite sate și regiuni, scrie publicația tengrinews.kz. Produsele fermierilor locali sunt greu de găsit în lanțurile mari de magazine din Kazakhstan și nici nu sunt folosite de fabricile de procesare din țară. Principalele cauze sunt: dispersarea fermelor, lipsa de experiență a fermierilor în relația cu marile rețele comerciale, cantitățile mici pe care le poate asigura un singur fermier care preferă să vândă la piață.

„Ideea principală a cooperativei este să îi formeze pe fermieri ca pe antreprenori moderni și competitivi, competenți din punct de vedere juridic, care sunt capabili nu numai să își facă treaba pe câmp, ci să înțeleagă cum funcționează și să gestioneze o societate comercială. Astfel nu-și vor mai vinde produsele doar la marginea drumului,” scrie publicația kasakhă.

Măsuri de securitate la examenele de admitere în universitățile turcești

Examenele de admitere la facultate au loc în Turcia în perioada 27-28 iunie, scrie agenția Andalou, iar autoritățile iau măsuri pentru limitatea răspândirii epidemiei de coronavirus.

2.437.119 de candidați s-au înscris anul acesta la examenul care va dura 165 de minute, în loc de 135 ca până acum. Candidații trebuie să obțină o notă minimă de 170 de puncte, față de 180 ca în anii trecuți, acestea fiind măsuri de relaxare a examenului în contextul epidemiei.

„Locurile de examinare, școlile vor fi curățate și dezinfectate. Pentru fiecare sesiune, măștile și dezinfectanții vor fi distribuiți candidaților de către supraveghetori. Candidații vor fi autorizați să-și scoată măștile odată ce au intrat și s-au așezat pe locurile lor. Supraveghetorii nu își pot da jos măștile. Pentru a împiedica formarea de aglomerații și menținerea distanței sociale, nimeni nu poate intra în curțile instituțiilor școlare, cu excepția candidaților și adulților însoțitori. Solicitanții cu Covid-19 vor susține examenul în locații separate,” spune Prof. Halis Aygün, președinte al Centrului de Evaluare, Selecție și Plasare Universitară din Turcia.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinătatea Estică și Orient:

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Nikita Melnikov, Rusia

Omer Faruk, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Valeria Tamasciuc, Republica Modova

Yepraksya Davtyan, Armenia

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

 

Toate articolele din seria Europa Plus propusă de RFI România aici

Revista Presei Voisinage 22-28 iunie 2020