Uiguri torturați în China? Imagini false care mai degrabă ajută propaganda chineză

uiguri.jpg

Image source: 
France24

În urma promulgării din 17 iunie de către Donald Trump a sancțiunilor americane împotriva oficialilor chinezi acuzați de „încarcerarea în masă” a cetățenilor uiguri, o mulțime de imagini false însoțite de hastag-ul #UyghurLivesMatter- viața uigurilor contează - au devenit virale pe rețelele de socializare.

Majoritatea acestor imagini șocante sunt prezentate ca scene de tortură a uigurilor din China. Dacă politica de represiune și încarcerare în masă practicată de autoritățile chineze este bine documentată și demonstrată, denunțarea acesteia prin publicarea de imagini false, tinde să afecteze și mai mult situația acestei minorități musulmane din China, după cum explică activistul Alfred Erkin în decembrie 2019 pentru echipa Les Observateurs a postului TV France24 :

“Aceste fotografii și videoclipuri false pot fi utilizate de China pentru propagandă. Mass-media chineză poate astfel să-i acuze pe occidentali că ar fi răspândit știri false. [...] Avem suficiente imagini reale pentru a arăta lumii ce se întâmplă. Aceste imagini trucate oferă o perspectivă falsă și arată un nivel de cruzime uneori mult sub realitate.”

Postările, distribuite de mii de ori începând din 17 iunie, iau adesea forma unui colaj de fotografii, uneori amestecând imagini autentice, imagini redirecționate și imagini a căror origine este necunoscută.
Altele sunt compuse în întregime din imagini care nu au nicio legătură între ele și care sunt publicate cu  același hashtag.

Exemplul 1: O femeie torturată?

Una dintre cele mai distribuite fotografii susține că arată o scenă de tortură împotriva unei femei de etnie uigură: rănită la față, având brațul legat de un scaun în timp ce un bărbat îi ține capul, iar altul pare să-i smulgă unghiile.

Cu ajutorul  unei căutări inverse a imaginii, am găsit-o în câteva articole publicate încă din 2004: a fost făcută în timpul unei serii de acțiuni la Chicago, în Statele Unite, pentru a expune torturile regimului chinez asupra membrilor Falun Gong, o grupare spirituală asociată cu o sectă din China și reprimată de guvern încă din 1999. Femeia din fotografie este de fapt o actriță.

 

Exemplul 2: Un bebeluș în lesă?

Lângă imaginea de mai sus, este atașată fotografia unui bebeluș în lesă care mănâncă dintr-un bol pentru câini. Acesta este un abuz, dar nu are nicio legătură cu persecuția uigurilor.

Tot prin căutarea inversă a imaginii, descoperim originea acesteia : în 2015, în Filipine, o mamă a postat pe Facebook aceste fotografii ale bebelușului său în lesă. Alertate de activiștii pentru protecția copilului, autoritățile i-au luat bebelușul.

Exemplul 3: Un om dezbrăcat bătut de un soldat?

Această imagine, care este de fapt o captură de ecran dintr-un  videoclip distribuit cu hashtagul “#UyghurLivesMatter”, nu îi vizează pe uiguri și nici măcar pe chinezi.

După cum a demonstrat publicația indiană BOOM, aceasta este o imagine a arestării unui gangster de către un soldat indonezian din mai 2017, preluat de presa locală.

Exemplul 4: Doi copii speriați?


Aceasta fotografie cu doi copii care se îmbrățișează este distribuită constant pe rețelele de socializare  pentru a ilustra diverse tragedii. A fost folosită pentru a ilustra cutremurul din 2015 din Nepal, cel din Tibet în 2010 sau războiul din Siria. Însă fotografia a fost realizată în Vietnam în 2007, așa cum a explicat Na Son Nguyen, autorul fotografiei într-un tweet. Potrivit acestuia, prezența lui a înspăimântat-o ​​pe fetița care este îmbrățișată de fratele său mai mare.

 

Traducere de Anda Costiuc, după France24