România, ceva mai aproape de Europa dezvoltată. Dar...

eurostat.jpg

Image source: 
Facebook / Eurostat

Eurostat a publicat ieri primele estimări privind evoluția indicatorului PIB pe locuitor în statele membre ale Uniunii Europene pentru anul 2019.

Pentru economiști, este unul dintre cei mai relevanți indicatori în ce privește convergența economică reală –  cu alte cuvinte, în ce măsură statele mai sărace se apropie de cele mai bogate. De asemenea, au fost publicate date referitoare la Consumul individual efectiv (AIC), un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor.

Astfel, în ce privește PIB/locuitor la paritatea puterii de cumparare, Romania a ajuns în 2019 la 65% din media Zonei Euro, față de 62% în 2018.

Cât privește consumul individual efectiv (AIC) per capita în România, acesta a urcat la 79% din media UE, de la 70% în 2018.

Conform acestui indicator, care se referă, repet, la bunăstarea gospodăriilor, România se află la egalitate cu Polonia şi devansează ţări precum Grecia, Estonia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Croaţia sau Bulgaria.

De ce sunt importante aceste cifre? Să facem puțină istorie și să ne întrebăm de ce a ținut, până la urmă, România, să adere la Uniunea Europeană? Răspunsul e simplu: pentru că a văzut în asta singura șansă de a ajunge din urmă Europa dezvoltată.

Și e mai mult decât evident că opțiunea s-a dovedit corectă. Intrată în Uniunea Europeană cu mai puțin de 40 la sută din medie, România ajunge azi la 65 la sută, cea mai rapidă creștere dintre toate statele membre.

După cum scrie economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu,  într-un raport destinat investitorilor și citat de mai multe publicații economice,  România poate fi văzută drept o adevărată campioană a convergenței și are elementele necesare pentru a-și menține statutul și în perioada următoare.

Faptul că nici așa nu am ajuns încă statele Europei centrale arată cât de în urmă eram, de fapt, din cauza comunismului de tip ceaușist și a unei tranziții în care multe reforme au fost amânate.

Pe de altă parte, niciun stat din regiune care n-a aderat la Uniunea Europeană, de la Serbia la Ucraina și de la Moldova la Macedonia de Nord, nu a găsit o cale mai bună de dezvoltare.

Toate acestea explică de ce Bucureștiul rămâne interesat într-o Europă cu instituții puternice și cu un grad cât mai mare de integrare.

Există însă și fața cealaltă a monedei. Am ajuns, e adevărat, să ne permitem un nivel de consum de aproape 80% din media Uniunii. S-a ajuns însă aici și printr-o politică de stimulare, prin creșterea puternică a salariilor în sectorul public. La fel cum, foarte bine , și banii trimiși de milioanele de români din diaspora își au rolul lor.

Această creștere artificială, un fel de doping economic, se poate întoarce împotriva noastră și să nu uităm exemplul Greciei, care și ea a trecut printr-o perioadă de frenezie a consumului, înainte de a cădea într-o criză întinsă pe un deceniu.

Paradoxal, criza poate fi și o oportunitate pentru noi, pentru că banii suplimentari care vor veni, sub formă de subvenții și credite, pot fi folosiți pentru schimbarea paradigmei economice.

Și îl voi cita din nou pe economistul șef al BT, care  vorbește de tranzitia de la cantitativ la calitativ –de la investiții inteligente în infrastructură, la  încorporarea revolutiei digitale și dezvoltarea pieței de capital.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 19 iunie 2020