Cetățenii europeni vor mai multă solidaritate în cadrul Uniunii

europa.jpg

Image source: 
Facebook / European Parliament

Ne amintim cu toții egoismul național cu care a fost întâmpinată pandemia la început, atunci când statele au înțeles că nu sunt pregătite. Dar a plăcut asta cetățenilor?

Potrivit unui sondaj realizat de Parlamentul European, cetățenii și-ar fi dorit o acțiune mai bine coordonată în Uniunea Europeană și deplâng lipsa de solidaritate arătată de statele membre.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE, inclusiv România. Parlamentul precizează că reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune.

Conform datelor, majoritatea respondenților afirmă că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus.

Aproape șapte din zece respondenți spun asta, în timp ce șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.

Se știe, politicile de sănătate sunt în competența statelor și nu a instituțiilor UE.

În ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei , aproape 60% sunt nemulțumiți sau „deloc” mulțumiți. Doar o treime din respondenți sunt mulțumiți.

Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naționale și socio-demografice, vor fi publicate de Parlamentul European la începutul lunii iunie.

Cifrele ne arată că tentația unor lideri de a profita de pandemie pentru a se abate de la solidaritatea europeană sau pentru a promova protecționismul are toate șansele să fie rău privită chiar în propriile state.

Când pandemia a izbucnit și primele măsuri au fost luate unilateral de statele membre, oamenii au putut avea și o imagine la scară reală asupra felului în care ar arăta o Europă a frontierelor, cu Spațiul Schengen prăbușit și cu piața unică grav amputată.

Este acea Europă pe care o promite extrema dreaptă: cozi de camioane la frontiere, decizii arbitrare ale unui guvern sau altul legate de culoare și orare de tranzit, negocieri bilaterale, adesea cu pumnul în masă pentru rezolvarea unor chestiuni comerciale, fluxuri de aprovizionare tăiate, criză a forței de muncă pe de o parte, pierderi de locuri de muncă pe de alta. Marea majoritate a europenilor pur și simplu nu-și doresc o astfel de Europă.

Pe rețelele sociale au apărut multe imagini care pot emoționa, de la însemne europene îndepărtate de unii politicieni italieni până la proteste contra restricțiilor din timpul pandemiei. Însă aceasta este o imagine a unei minorități foarte active și vocale. În realitate, majoritatea europenilor se menține în zona raționalului.

Uniunea Europeană se îndreaptă acum către o negociere extrem de dificilă și, probabil, crucială pentru viitorul ei. Este vorba despre planul de recuperare economică prin împrumutul de 750 de miliarde de euro și mărirea alocațiilor bugetare, prezentat ieri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Există lideri naționali care se opun, motivând prin faptul că doresc să-i protejeze pe contribuabilii din țările lor. Ei consideră probabil că în acest mod vor avea de câștigat în plan intern, politic vorbind.

Dar, cel puțin dacă este să privim la întreaga opinie publică europeană, lucrurile par să stea altfel. Iar izolarea nu folosește la nimic.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 28 mai 2020