Planul franco-german și contrapropunerea nordică

euro-sculpture-2867925_1280.jpg

Image source: 
pixabay.com

Patru state europene au venit cu o contrapropunere la planul franco-german de relansare economică a Uniunii Europene după criza coronavirusului. Care sunt șansele acestei propuneri alternative?

Grupul, format din Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia – așa-numitul grup al ”frugalilor ” - vrea ca ajutorul de urgență pentru țările afectate în cel mai înalt grad să fie doar sub formă de împrumuturi, nu și de subvenții. Banii vor fi „direcționați către activități care contribuie cel mai mult la recuperare, precum ”cercetarea și inovarea, investiții în sectorul sănătății și asigurarea unei tranziții verzi”, se arată în propunere.

Cei patru continuă să insiste că nu trebuie să existe o punere în comun a datoriilor - un proces prin care ei consideră că economile mai puțin disciplinate și mai slabe vor obține un beneficiu necuvenit prin împrumuturi ieftine, pe seama nordului mai puternic și mai disciplinat.

Sprijinul pentru redresarea economică ar trebui să fie însoțit de „un angajament puternic față de reforme și disciplină fiscală” - o obligație-cheie pentru statele beneficiare.

Propunerea respinge perspectiva oricărei „creșteri semnificative” a bugetului UE, așa cum prevede planul Macron-Merkel. Un subiect care a generat, de altfel, și blocajul în jurul Bugetului 2021-2027, apărut încă înainte de criza coronavirusului.

De asemenea, cei patru doresc garanții privind protejarea cheltuielilor împotriva fraudei, implicând îndeaproape procurorii europeni și oficialii anticorupție.

Cine ar mai putea sprijini propunerea nordică?

Unele priviri se îndreaptă către Varșovia și Budapesta, având în vedere confruntările lor deja cunoscute cu Bruxelles-ul care, ne reamintim, a salutat inițiativa franco-germană. Lor li s-ar putea adăuga colegele din Grupul Vișegrad, Cehia și Slovacia.

În cel mai bun caz pentru inițatorii contra-propunerii, aceasta ar putea ralia aproape o treime din Uniunea Europeană.

Dar întrebarea este: cât de departe vor merge, până al urmă, cei patru inițiatori, știind că orice plan trebuie aprobat în unanimitate? Vor merge ei până acolo încât să blocheze orice acord? Vor risca cei patru lideri să fie arătați cu degetul și făcuți responsabili pentru un eșec al întregii Uniuni?

Cei patru sunt adversari tradiționali ai unei Europe prea generoase din punct de vedere bugetar. Dar ei au pierdut un aliat esențial, pe care au contat până acum: Germania.

Berlinul tocmai a lansat, alături de Paris, un plan care, dincolo de aspectele lui tehnice, marchează o străpungere politică, în direcția unei Uniuni Europene mai puternic integrate.

Apoi, Varșovia și Budapesta, ca și Praga și Bratislava sunt prea dependente de bugetul Uniunii Europene pentru a-și permite să blocheze un acord.

Iar dacă cei patru chiar vor întinde coarda prea tare, francezii și germanii ar putea să meargă pe lângă Tratatul UE și să creeze un vehicul financiar pe baza unui acord interguvernamental, lăsându-și oponenții pe dinafară.

În definitiv, este unul dintre modelele Uniunii Europene, vizat în urmă cu trei ani de fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker: o Uniune cu geometrie variabilă, în care gradele de integrare pot fi diferite.

Și nici nu ar fi pentru prima oară când opoziția ar fi ocolită prin așa-numita cooperare consolidată. În 2012, Pactul de Stabilitate și Creștere, care a fixat limitele de îndatorare și deficite, a fost adoptat tot ca acord interguvernamental, după ce Marea Britanie și Cehia s-au opus.

În cele din urmă, cetățenii și politicienii din Europa știu, în majoritatea lor, că blocul are mare nevoie de un acord, chiar dacă sunt șanse să nu-l vedem chiar la summitul de la mijlocul lui iunie.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 25 mai 2020