Reporters sans frontières: Libertatea presei sub presiune în Europa

rsf.png

Image source: 
rsf.org

Criza coronavirus reprezintă un prilej pentru autoritățile din anumite țări europene de a întări controlul și atacurile la adresa presei independente prin impunerea unor măsuri excepționale, imposibil de aplicat în mod normal, se arată în raportul pentru 2020 al organizației Reporters sans frontières.

Raportul relevă faptul că o deviere autoritară se confirmă în Ungaria (locul 89 în lume, în scădere cu două locuri față de anul trecut), unde premierul Viktor Orban şi-a arogat puteri depline pe durată nedeterminată sub pretextul epidemiei de coronavirus. O pedeapsă cu închisoarea de cinci ani este prevăzută pentru publicarea de informaţii false. Această dispoziţie oferă justiţiei ungare, şi chiar autorităţilor politice, un mijloc de presiune suplimentar asupra mass-media independente. În prealabil, guvernul a instaurat sub control cea mai mare parte dintre publicaţii printr-o fundaţie pentru presă.

Atribuirea publicităţii de stat către mass-media considerate loiale este un alt mijloc de presiune. Alegerea membrilor partidului aflat la putere Fidesz în Consiliul mass-media, organul de reglementare al audiovizualului, a contribuit la întărirea controlului guvernamental în sectorul mediatic. Astfel, se explică şi scăderea cu două puncte a Ungariei în Calsamentul pe 2020 (locul 89).

În Polonia (locul 62), care pierde trei locuri anul acesta, controlul guvernamental al justiţiei începe să producă efecte nefaste asupra libertăţii presei. Unele tribunale folosesc articolul 212 din Codul penal care permite condamnarea jurnaliştilor acuzaţi de defăimare la pedepse care pot ajunge la un an de închisoare. Până în prezent, judecătorii s-au mulţumit să acorde doar amenzi, dar răul este deja făcut: s-a instalat un climat de autocenzură.

În Bulgaria (locul 111), care se află pe ultimul loc în regiune, tentativa managementului radioului public de a o suspenda pe Silvia Velikova, jurnalistă experimentată, cunoscută pentru criticile sale la adresa puterii, a scos la iveală o lipsă de independenţă a audiovizualului public bulgar.

Continuă să fie pedepsite crimele comise contra jurnaliştilor în două ţări din UE. Este cazul Slovaciei (locul 33), unde cei care au comandat asasinarea lui Jan Kuciak şi a logodnicei sale Martina Kušnírová, au fost aduşi în faţa justiţiei, în timp ce în Malta (locul 81) ancheta privind moartea jurnalistei Daphne Caruana Galizia progresează în sfârşit, chiar dacă jurnaliştii continuă să facă faţă presiunilor judiciare.

Jurnaliştii se confruntă de asemenea cu violenţe din partea forţelor de ordine sau ale manifestanţilor, precum în Franţa (locul 34) unde, în timpul protestelor Vestelor Galbene numeroşi jurnalişti au avut de suferit din cauza gazelor lacrimogene sau a furiei manifestanţilor.

Acest fenomen care se dezvoltă peste tot în Europa este şi consecinţa campaniilor de ură şi de pierdere a încrederii populaţiei.

În Spania (locul 29), agresiunile comise contra jurnaliştilor de susţinătorii partidului de extremă dreapta Vox se adaugă la violenţele duse de separatişti în timpul manifestaţiilor din Catalonia. În Austria (locul 18), în Italia (locul 41) şi în Grecia (locul 65), extrema dreaptă critică regulat reporterii de teren într-un context de ostilitate crescut în privinţa migranţilor.

Ameninţările digitale precum hărţuirea cibernetică şi suravegherea contribuie la fragilizarea meseriei de jurnalist pe întreg continentul, inclusiv în ţările cu cel mai mare respect pentru libertăţi.

Hărţuirea cibernetică se dezvoltă în Norvegia (primul loc în clasament), în Finlada (locul secund), sau în Estonia (locul 14). Această nouă ameninţare a provocat o scădere a Suediei (pe locul 4 de pe prima poziţie) şi a Regatului Ţărilor de Jos (locul 5 de pe 4), ceea ce a dus la o creştere a Danemarcei (locul trei, în urcare două poziţii). De altfel, în Scandinavia, hărţuirea cibernetică este cea mai agresivă contra jurnaliştilor după China şi Iran, în timp ce reporterii baltici sunt ţinta trolilor ruşi.

În România (locul 48, în scădere un loc), care deja acumulează atacuri la libertatea de informare, o interpretare a noului regulament european de protecţie a datelor (RGPD) permite autorităţilor, dar şi companiilor sau particularilor, să invoce aceste dispoziţii pentru a refuza jurnaliştilor accesul la informaţie şi chiar să-i dea în judecată pe cei care publică articole de investigaţie.

În toată Europea Centrală şi de Est, jurnalismul audiovizual este slăbit de atacurile guvernelor contra independenţei editoriale a mass-media publice. Este cazul radioului BNR din Bulgaria, al televiziunii TVP din Polonia (locul 62) şi a audiovizualului public RTVS din Slovacia (locul 33) care se confruntă cu presiuni politice, se precizează în raport.