Coronavirusul și serviciile secrete. Activitate intensă pe toate fronturile (France24)

servicii.png

Sediul Direcției Generale pentru Siguranță Externă din Franța
Image source: 
AFP via France24

Peste tot în lume, serviciile de informații se implică în combaterea coronavirusului. Unele state își trimit spionii în tot felul de misiuni: să supravegheze populația, să identifice bolnavii, să modeleze spiritele reînviind „munca de lămurire” de altădată și chiar să intercepteze achizițiile de echipamente medicale. Dar care sunt adevăratele obiective ale serviciilor secrete în timpul pandemiei, încearcă să explice analiza realizată de France24:

Lupta împotriva coronavirsului este și un război din umbră. La jumătatea lui martie 2020, guvernul rus a creat un „task force" împotriva Covid-19. Sub conducerea Primului ministru, Mikhaïl Michustin, acest Consiliu de coordonare îi reunește pe principalii șefi ai serviciilor de securitate internă și externă. La rândul său, președintele Putin a creat în jurul său un grup de lucru format din responsabilii vămilor, ministerului apărării, apărării civile, pazei de frontieră și FSB [serviciile de informații interne].  

Oficial, obiectivul este supravegherea și protejarea frontierelor. „Nu este nicio îndoială că rușii își supraveghează propria populație, mai ales persoanele infectate și că se uită cu atenție la reacția celorlaltor state în fața pandemiei", declară pentru France 24 Alain Juillet, fostul director adjunct al serviciilor secrete franceze.

Același obiectiv și pentru  CIA, care știa de mai multe săptămâni că China subevaluase mult nivelul de propagare a virusului și efectele sale dezastruoase în plan politic și economic.  Deja din ianuarie 2020, comunitatea americană a serviciilor de informații a avertizat în mod repetat Casa Albă asupra amenințării pandemiei, fără să obțină cu adevărat vreo reacție din partea președintelui Trump.  

 

Spionii israelieni se implică în bătălia pentru echipamente medicale

Rusia și Statele Unite nu sunt singurele țări care și-au trimis agenții secreți la luptă. În Israel, Shin Bet, serviciul intern de informații, a primit din partea primului ministru misiunea de a supraveghea deplasările persoanelor bolnave. Competențele serviciilor israeliene în acest domeniu sunt cunoscute în toată lumea. Cu ajutorul instrumentelor cibernetice de care dispun, acestea pot colecta, agrega și încrucișa informațiile provenite din telefoane mobile, rețele sociale, camere de supraveghere... 

„Cu ajutorul unui sistem excepțional de start-up-uri care lucrează în domeniul securității și supravegherii, israelienilor nu le este greu să obțină și să analizeze aceste milioane de date", explică pentru France 24 Bernard Barbier, fostul director tehnic al Direcției generale a securității externe (DGSE) din Franța.

Spionii israelieni se implică și în bătălia pentru echipamente medicale - măști sau aparate respiratorii. Și nu sunt singurii, potrivit declarațiilor făcute în 31 martie de unul din responsabilii Mossad : „Toate țările sunt angajate în prezent într-o bătălie secretă, feroce pentru a prelua controlul asupra ofertei limitate de aparate respiratorii, și asta cu orice preț." Chiar dacă asta înseamnă să intercepteze materialele comandate și plătite de alte țări, explică acesta.

La fel în China, unde tehnologiile de supraveghere au trecut la un nivel superior. „Chinezii dispun de camere capabile să realizeze recunoașterea facială a unei persoane care poartă mască", spune, îngrijorat, Alain Juillet. Beijing dispune de asemenea de societăți recunoscute la nivel mondial în domeniul analizelor de Big data cu ajutorul unor programe de inteligență artificială: Xiaomi, Huawei, Hikvisio. Recent, guvernul a solicitat companiei MiningLamp ajutorul în combaterea virusului prin supravegherea populației, potrivit site-ului Intelligence Online.

 

Spionii ruși și chinezi în acțiune împotriva democrației occidentale?

Agențiile europene și americane atrag atenția asupra activismului serviciilor chineze și ruse pe rețelele sociale. Prin grupurile de troli și miile de conturi false activate și alimentate constant, acestea ar încerca să manipuleze opinia publică occidentală. Obiectivele Beijingului sunt numeroase: uitarea originii chineze a contaminării și a bâlbâielilor de la începutul epidemiei, dar și promovarea modelului său politic în lupta împotriva Covid-19 și, în final, lăudarea solidarității arătate față de restul lumii prin trimiterea în Europa și în Statele Unite a sute de milioane de măști.  

Moscova este bănuită pur și simplu de intenția de a destabiliza democrațiile. Pe 17 martie 2020, Financial Times a dezvăluit conținutul unui studiu al serviciilor diplomatice ale Uniunii Europene. Acest document atrage atenția Bruxelles-ului asupra propagandei serviciilor ruse destinată să aducă „panică, frică și confuzie”, pentru a submina moralul popoarelor occidentale în plină criză sanitară. Între 22 ianuarie 2020 și jumătatea lui martie, europenii ar fi înregistrat 80 de cazuri de conturi false, cu legături cu „statul rus”, în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă și italiană. 

La sfârșitul lui martie 2020, un raport de anchetă al societății franceze de apărare Thalès avertizează împotriva intruziunilor informatice realizate de hackeri deseori susținuți de servicii statale, în special de către Rusia. „Aceste atacuri sunt extrem de intruzive, avertizează un responsabil Thalès. În general, acestea iau forma unor email-uri false, care par trimise de instituții internaționale cum ar fi OMS…".

Dar ce fac serviciile franceze? 

Serviciile franceze nu au fost activate în mod oficial pentru a gestiona această criză. „Așa ceva nu este deloc în cultura serviciilor noastre", asigură Bernard Barbier. Într-adevăr, fostul ”Mister Q” al DGSE știe foarte bine că fostul său angajator dispune de resurse tehnologice de vârf pentru a instaura o supraveghere globală, dar dă asigurări că regulamentul de funcționare îi interzice să intervină pe teritoriul național.  

Intervievat de France 24, Bernard Squarcini, fostul șef al Direcției centrale de informații interne (DCRI) spune însă că „Nu este nicio problemă”, instituția sa poate foarte bine să-și utilizeze instrumentele informatice, complementar cu cele ale DGSE. „Este nevoie doar de undă verde din partea autorității politice. Am pierdut foarte mult timp", adaugă acesta. „Ar fi trebuit supravegheate frontierele, aeroporturile și identificate persoanele potențial contaminate pentru a putea fi urmărite".

Pentru Alain Juillet, problema nu este recurgerea la serviciile de informații și nici la metodele acestora; trebuie făcut tot posibilul pentru blocarea propagării. „Problema este că nimic nu garantează că mâine aceste resurse nu vor servi cu ocazia altor crize. Mă tem că odată ce intrăm în joc, nu mai putem face cale întoarsă."

 

Text de Ali Laidi