Adevăratul examen pentru Europa va fi la sfârșitul epidemiei

comisia_europeana.jpg

Image source: 
Facebook / European Parliament

Jean Monnet, omul politic care și-a dedicat întreaga viață proiectului european, spunea în anii 1950 că tocmai crizele vor fi acelea care vor modela Europa. Pandemia este, poate, cea mai gravă criză cu care se confruntă Europa după război. Va reuși Europa, și de această dată, să confirme viziunea lui Jean Monnet și să iasă mai întărită din criză?

Să privim, pentru început, către lecțiile crizei financiare din 2008-2012.

Aceasta a adus reglementări în domeniul bugetar și bancar de neimaginat până atunci în Uniunea Europeană. Piețele financiare sunt astăzi mai bine supravegheate.

Moneda euro, căreia mulți îi cântau prohodul, a fost salvată printr-o amplă intevenție a Băncii Centrale Europene, numită ”zidul de foc”.

Tot atunci a fost creat Mecanismul European de Stabilitate, un fond care ar putea sprijini statele cu probleme. Dar asta, cu anumite condiții, cum ar fi supravegherea atentă a politicilor economice și financiare naționale.

Condiții pe care acum, state îndatorate precum Italia sau Spania le-ar vrea eliminate. Această criză nu este precum celelalte, se spune la Roma și Madrid.

De partea cealaltă, Germania și Olanda vor să mențină condiționalitățile, din motive care țin de ceea ce economiștii numesc hazard moral: țările cu finanțe slabe nu-și vor schimba comportamentul dacă vor putea face mereu împrumuturi ieftine, pe seama credibilității celor cu finanțe consolidate.

Acesta este, acum, miezul neînțelegerilor privind planul de relansare, dar statele membre au promis că până joia viitoare, pe 9 aprilie, vor veni cu o soluție.

Cum va arăta aceasta, e greu de spus acum, dar un lucru e sigur: n-am fi avut azi Mecanismul de Stabilitate care să-i ajute – vom vedea în ce condiții – pe cei în dificultate, dacă n-ar fi fost lecțiile crizei financiare.

Dar ce s-a întâmplat în actuala criză?

Statele membre s-au văzut nepregătite și au acționat pe cont propriu. Au oprit imediat exporturile de materiale sanitare și de medicamente, au impus restricții de circulație.

Politicile de sănătate sunt apanajul statelor membre și acestea au acționat tocmai în virtutea acestui drept suveran, înscris ca atare în Tratatul Uniunii.

Problema este că epidemia nu cunoaște frontiere și nici răspunsul n-a avut cum să se mențină doar în limite naționale.

Poate că deciziile luate de state erau acoperite de litera Tratatului. Doar că acestea au avariat grav bunuri comune europene, precum libera circulație a mărfurilor sau piața unică.

Însăși Comisia a decis să suspende regulile de prudență bugetară din Pactul de Stabilitate, iar statele membre au primit permisiunea să arunce cu bani în piață pentru ajutorarea economiilor, fără a mai ține cont de principiile liberei concurențe. Au fost introduse diverse legi speciale, care au limitat drepturi civile. În Ungaria, a fost indrodusă, pe termen nedefinit, guvernarea prin decrete și au fost suspendate toate rundele de alegeri.

Un întreg eșafodaj de reglementări și libertăți europene, pus în operă prin negocieri laborioase de ani și ani de zile, a fost demontat în două săptămâni.

Criza medicală se va sfârși, mai devreme sau mai târziu. Dar marea provocare este alta: cum să refacem sofisticata construcție europeană, grav avariată.

În fapt, ieșirea din criză va fi un examen extrem de relevant, pentru că va presupune multă voință din partea liderilor de a reveni la Europa deschiderii și a libertăților.

Atunci vom vedea cine este cu adevărat atașat valorilor europene.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 1 aprilie 2020