Pagina de istorie: Cum a ajuns Carol de Hohenzollern-Sigmaringen principe al României

carol_i.jpg

Portret al lui Carol I al României, de George P. A. Healy, 1873.
Image source: 
wikipedia.org

În 30 martie 1866, românii aflau că Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen este noul candidat la tronul Principatelor Române Unite. Numele său a fost anunțat după detronarea lui Alexandru Ioan I Cuza și după ce contele Filip de Flandra a refuzat să devină domnitor al românilor.

Desemnarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen drept candidat la tronul Principatelor Unite Române a fost făcută prin intermediul unei Proclamații către popor, emisă de Locotenența Domnească. Acest organism era un veritabil Consiliu de Regență.

Din Locotenența Domnească făceau parte Lascăr Catargiu, reprezentant al Moldovei și al conservatorilor, Nicolae Golescu, reprezentant al Țării Românești și al liberalilor, precum și colonelul Nicolae Haralambie, reprezentant al Armatei.

Însă, pentru tânărul stat modern român, creat abia de șapte ani, această procedură nu era una validată și sigură; de aceea, în 2 aprilie, și Guvernul provizoriu condus de Ion Ghica a emis o proclamație în care era anunțat numele noului candidat la tron.

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost ales după ce fratele mai mic al Regelui Belgiei, contele Filip de Flandra, a refuzat oferta românilor. El era moștenitorul aparent al Coroanei belgiene, care, în cele din urmă, a revenit unui fiu al său.

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen era înrudit cu familiile imperiale ale Franței și Germaniei. Pentru a-l convinge să accepte candidatura la tronul României, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Düsseldorf, unde își avea reședința tânărul principe. Însă voința elitei politice nu era suficientă. Noul principe trebuia să dobândească și legitimitate democratică. De aceea, a fost organizat un plebiscit, în care peste 685.000 de alegători s-au pronunțat în favoarea desemnării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen drept domnitor al Principatelor Române.

A urmat desemnarea unei Adunări Constituante, care, la rândul ei, a dezbătut desemnarea principelui german. Membrii Adunării Constituante au aprobat, la rândul lor, desemnarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen cu 109 de voturi pentru și șase împotrivă.

Activitatea Locotenenței Domnești a luat sfârșit în 10 Mai 1866, când Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul constituțional și a devenit Principele Carol I al României.

Alegerea sa a fost una dintre cele mai inspirate. Carol I al României a reușit să impună noul nume al statului român. El a obținut, cu prețul unui război, independența față de Imperiul Otoman. A bătut prima monedă românească, leul, și a înzestrat noul stat cu toate instituțiile necesare. A obținut Dobrogea, apoi Cadrilaterul. Carol I a devenit apoi primul Rege al României, din 1881. În cei 48 de ani de domnie, și-a dedicat fiecare clipă servirii țării al cărui conducător devenise.

 

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.55 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 30 martie 2020