Comisia vine cu planuri de relansare, dar cheia nu e la Bruxelles

europe.jpg

Image source: 
Facebook / European Parliament

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă, într-un comunicat, că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, pentru asigurarea relansării economice, în contextul crizei coronavirusului.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual - Bugetul 2021-2027 se află oricum în blocaj încă de dinainte de pandemie.

Un grup de state, zise ”frugale”, nu vor ca plecarea Marii Britanii și pierderea aferentă de buget să fie compensate prin contribuții mai mari, ci prin reduceri bugetare. Astfel, politicile principale ale Uniunii, Coeziunea și Agricultura, ar fi fost serios amputate – ceea ce nu convine statelor net beneficiare ale politicii de coeziune, printre care și României. Dar nici Franței, pe motive de agricultură.

Dar cine sunt ”frugalii”? Sunt economiile mici și dinamice – Austria, Finlanda, Danemarca, Țările de Jos – care au profitat, de fapt, enorm de pe urma pieței unice dar și a extinderii Uniunii Europene. Ele au făcut investiții foarte profitabile în noile state membre și logica ar spune că ar trebui să fie primele interesate în a le finanța mai generos pe acestea din urmă. Se pare însă că primează considerentele de politică internă – ”cât mai puțin pentru Europa, cât mai mult pentru noi”.

Să mai spunem că joi seara, liderii statelor membre nu s-au putut înțelege asupra unui program de relansare economică post-pandemie.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat împărțirea datoriilor între statele membre, prin emiterea unor bonduri în euro, numite Corona-bonduri. Germania și Olanda s-au opus, nedorind să-și asume datoriile mari ale statelor din sudul Europei.

Un plan pentru relansare, cu sau fără eurobonduri, este așteptat, totuși, de aici în două săptămâni.

Revenind la anunțul președintei Comisiei, dincolo de a-i saluta generozitatea și angajamentul european, trebuie să precizăm un lucru: toate aceste bune intenții, legate de un buget mai generos și un plan de relansare, pot deveni realitate doar cu sprijinul statelor-membre. Sprijin unanim, să ne-nțelegem.

Unii au falsa impresie că funcționarii cu costume gri de la Bruxelles, tehnocrați nealeși de nimeni – oamenii din Comisie, adică – decid peste capetele statelor membre. Ceea ce nu este adevărat. Comisia doar propune, decizia este la Parlamentul European și în fiecare din cele 27 de capitale. Cheia relansării acolo este.

Și n-ar fi rău să plecăm urechea la mesajul transmis sâmbătă de Jacques Delors, președinte al Comisiei Europene între 1985 și 1995, în două mandate istorice, care au marcat sfârșitul războiului rece dar și Tratatul de la Maastricht, care a stabilit trecerea de la Comunitatea Economică Europeană la Uniunea Europeană și care a pus bazele monedei euro.

"Climatul care pare să domnească între șefii de stat și guvern și lipsa solidarității europene reprezintă un pericol mortal pentru Uniunea Europeană" , a atenționat Jaqcues Delors, azi în vârstă de 94 de ani și care s-a exprimat rar după ieșirea din politică.

Să sperăm că liderii celor 27 de state membre vor recepționa semnalul unui om de numele căruia se leagă decizii istorice pentru unitatea europeană. Și că se vor ridica la înălțimea provocării.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 30 martie 2020