A fost, oare, afectat și spiritul european?

steaguri ue

Image source: 
REUTERS/Francois Lenoir

În momentul în care criza coronavirusului a început să se acutizeze, statele membre ale Uniunii Europene au trecut la restricții severe, de la anularea manifestărilor publice, la întreruperea cursurilor în școli și universități, închiderea cafenelelor, restaurantelor și magazinelor neesențiale și până la limitarea deplasărilor. Un gest reflex de autoapărare al guvernelor, care a ridicat probabil și semne de întrebare atuni când s-a ajuns la închiderea frontierelor sau oprirea pe teritoriul național a rezervelor de medicamente și echipamente sanitare.

A fost pus în cauză, în această situație, spiritul european? Da și nu.

Adevărul este că Uniunea Europeană este o construcție imperfectă și ideea că putem face mai multe împreună decât separat este repede uitată atunci când ne aflăm în fața unei crize cum nu am mai avut înainte. În astfel de situații, guvernele sunt tentate să acționeze unilateral – liderii politici naționali sunt totuși aleși de cetățenii statelor respective, pe mandate naționale, foarte rar, spre deloc, în baza unor mandate care să cuprindă o viziune europeană. Ba, adesea, sunt aleși pe baza unor platforme naționale situate chiar împotriva Uniunii Europene.

Apoi, conform însuși Tratatului Uniunii Europene, sănătatea reprezintă un domeniu de competență ce revine statelor membre. Acestea au pârghiile de acțiune, înaintea instituțiilor europene. Și cetățenii cer acțiune.

Dar cum este cu închiderea frontierelor sau cu revenirea la controale în interiorul Spațiului Schengen? Iarăși, rațiunile ținând de sănătatea publică primează, iar frontierele naționale, chiar în interiorul Spațiului Schengen, reprezintă singurele repere palpabile unde autoritățile naționale pot acționa pentru a constitui puncte de control.

Înainte de a deplânge o astfel de situație excepțională, se cuvine să observăm un lucru.

Blocajele de la frontiere țin în loc numeroase transporturi de mărfuri, cozile de TIR-uri se întind pe kilometri întregi, șoferii așteaptă zile și nopți întregi, în condiții grele, mărfurile întârzie.

Este o imagine relevantă pentru ceea ce ar însemna o revenire la Europa frontierelor în condiții normale, nu cele generate de coronavirus. Și, atenție, prin condiții normale, într-o Europă revenită la frontiere naționale, înseamnă și posibilitatea ca orice guvern populist al unui stat să blocheze accesul unor transporturi, sub diferite pretexte, ca mijloc de presiune politică.

Totuși, Uniunea Europeană începe să acționeze și spiritul de solidaritate începe să se facă și el simțit. Ieri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va limita exporturile de măşti chirurgicale şi alte echipamente de protecţie, pentru a garanta aprovizionarea pe fondul pandemiei cu noul coronavirus. De asemenea, începând de azi, vor fi lansate achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii.

Este un prim semn al colabărării europene, care aproape sigur va deveni regulă în cazul unor încercări viitoare.

Să ne amintim de criza financiară din anii 2008-2011. Aceasta a obligat instituțiile europene dar și statele membre să adopte reglementări comune, în domeniul fiscal, bugetar și bancar de neimaginat până atunci.

Probabil că asta se va întâmpla și de această dată . Uniunea Europeană învață din crize, dar cetățenii și liderii naționali nu par pregătiți să acționeze preventiv.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 16 martie 2020