Și totuși, ce facem cu 30 de miliarde de euro (sau mai mult)?

eu.jpg

Image source: 
Facebook / European Commission

După cum știm, cei 27 de șefi de state și de guverne nu au reușit să ajungă săptămâna trecută la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, Bugetul Uniunii Europene.

Au fost două zile de negocieri tensionate, purtate în tot felul de reuniuni , desfășurate în diferite formate - bilaterale și multilaterale – în încercarea de a găsi o formulă de copromis. După cum știm, pentru a putea fi adoptat, bugetul are nevoie de unanimitatea statelor membre - a celor net contributiare și a celor net beneficiare deopotrivă.

Deocamdată, pozițiile taberei așa-numiților frugali – micile economii dezvoltate , Austria, Finlanda, Țările de Jos, Danemarca – și Prietenii coeziunii sau, mai nou, Prietenii unui buget ambițios, rămân ireconciliabile. Spre exasperarea motoarelor economice și politice ale Uniunii, Germania și Franța, care ar dori un mesaj puternic după Brexit.

Liderii urmează să se mai întâlnească și probabil va mai fi nevoie de vreo două - trei runde de discuții până să cadă de acord. Dar ce putem spune acum despre România?

Legat strict de negocieri, să remarcăm că, potrivit presei internaționale, care citează surse europene, România a fost desemnată, alături de Italia și Portugalia, să pregătească propuneri bugetare în numele statelor care-și doresc un buget ambițios al Uniunii Europene. Aceasta arată că România, al șaselea stat ca mărime și putere de vot în Uniunea Europeană, începe să capete o pondere politică tot mai importantă la masa negocierilor.

Apoi, să spunem că România nu va pierde fonduri, în comparație cu perioada actuală, nici măcar în varianta cea mai rea a bugetului european. Că vor fi undeva în jurul a 30,9 de miliarde de euro, cât în exercițiul curent sau vor fi chiar mai mulți bani, aceasta este o discuție.

De pe această poziție, România capătă un plus de credibilitate în negocierile la nivel european în care urmează să fie implicată. Nu negociază atât pentru ea – pentru că oricum nu are de pierdut – cât pentru un buget mai ambițios, în linie cu ceea ce Uniunea Europeană și-a propus în perioada post-Brexit. O Uniune Europeană puternică este benefică pentru România.

Pe dealtă parte, dezbaterea în privința bugetului european ar trebui să capete foarte repede o dimensiune internă. Că vor fi 30 de miliarde sau mai mult, întrebarea este aceeași: ce facem cu acești bani sau, mai exact, cum îi folosim pentru a ajuta România să facă mult dorita străpungere spre categoria țărilor dezvoltate?

Într-o Uniune Europeană care deja își pune problema înverzirii, a dezvoltării noilor tehnologii și a folosirii inteligenței artificiale, România încă are mari probleme cu infrastructura de bază.

În plus, pentru accesarea fondurilor se impun noi condiții, cum ar fi planurile de restructurare ecologică.

Nu este suficient doar să urmărim de pe margine pasionantele negocieri pentru buget. Și nici măcar să ne implicăm, ca stat, în formatul de negociere în care am fost incluși.

Este necesată o dezbatere internă în legătură cu destinația fondurilor și cu felul în care trebuie să arate marile proiecte ale României. Pentru a nu risca să pierdem următorii șapte ani.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 24 februarie 2020