OUG prin care spitalele private au acces la banii publici, publicată în M. O. Vlad Mixich, despre modificarea apărută “peste noapte”

bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ordonanța de Urgență privind privind includerea spitalelor private în programele naționale de sănătate a fost publicată în Monitorul Oficial. Motivul urgenței invocat este reprezentat de listele mari de așteptare, însă documentul nu conține doar acest aspect, spune la RFI, Vlad Mixich,expert în politici de sănătate. Potrivit acestuia, “o schimbare semnificativă ar fi că spitalele private vor putea accesa fonduri publice pentru tratarea pacienților care sunt cazuri critice. Această modificare nu a fost explicit prezentă în forma pusă în transparență pe siteul Ministerului Sănătății, ea a apărut așa <peste noapte> în ședința de Guvern”.

Documentul prevede că ”lista spitalelor private în cadrul cărora se pot organiza servicii medicale private de urgență se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în urma verificării respectării standardelor”. Prorogarea introducerii contribuției personale-așa zisa coplată- până în aprilie 2021 este și ea prezentă în OUG chiar dacă furnizorii privați de servicii de sănătate au anunțat că iau în calcul să nu mai semneze contractele anuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate,  care permit decontarea serviciilor medicale în privat.

Ordonanța de urgență a extin lista domeniilor de intervenție în sănătatea publică cărora li se adresează programele naționale de sănătate cu ”programe naționale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătății publice, altele decât TBC, HIV/SIDA și transplant de organe, țesuturi, celule, precum și acordarea de servicii medicale, servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist, servicii integrate, după caz, potrivit prevederilor art 51, alin (4)”.

Tratarea pacienților cu boli cronice la privat era posibilă și până acum, dar numai atunci când spitalele publice și-au epuizat capacitatea de a acoperi ele aceste servicii medicale. Totodată, ”pentru bolnavii incluși în programele naționale de sănătate decontate din bugetul FNUASS, respectiv bugetul Ministerului Sănătății, precum și pentru cei care beneficiază de servicii medicale în baza art.100 și art. 111, furnizorii publici și privați au obligația de a nu încasa sume suplimentare față de cele decontate potrivit actelor normative în vigoare”.

 

În ceea ce privește cheltuielile pentru îngrijirea pacienților aflați în stare critică sau cu acuze ce ridică suspiciunea unei afecțiuni acute grave, care nu pot fi acoperite din sumele obținute pe baza contractelor încheiate de spitalele private cu casele de asigurări de sănătate,  ”vor fi decontate de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății”, potrivit ordonanței . Însă, se arată în document, sumele decontate per caz nu pot depăși sumele decontate pentru situații similare din sistemul public de urgență.

Motivul urgenței invocat este reprezentat de listele mari de așteptare, însă documentul nu conține doar acest aspect, spune la RFI, Vlad Mixich,expert în politici de sănătate.

Avantajele și dezavantajele OUG? “Probabil unul dintre cele mai importante aspecte este faptul că pacienții care sunt tratați în cadrul programelor naționale, cei cu boli cronice, se vor putea trata,de acum înainte, și în spitalele private fără să fie nevoiți să plătească suplimentar. Aceasta este o modificare nou apărută față de varianta pusă în transparență a ordonanței, și una care îi protejează pe pacienții care nu au posibilități financiare să achite această diferență. O altă schimbare semnificativă ar fi că spitalele private vor putea accesa fonduri publice pentru tratarea pacienților care sunt cazuri critice. Această modificare nu a fost explicit prezentă în forma pusă în transparență pe siteul Ministerului Sănătății, ea a apărut așa <peste noapte> în ședința de Guvern. Ar fi trebuit dezbătută pentru că este o modificare importantă. Nu sunt foarte multe țări europene care să practice acest model. Majoritatea țărilor europene, Franța, Țările Scandinave, Țările Baltice, Marea Britanie nu practică acest model, însă există și câteva exemple notabile unde se practică: Spania și Polonia. Dar e o modificare important care ar fi trebuit neapărat să fie discutată.”, spune Vlad Mixich

Cum rămâne cu conflicul de interese în cazul medicilor care lucrează atât în spitalele de stat cât și în cele private? “ Se tot vorbește despre beneficiul a introduce competiția între spitalele private și cele publice. Competiția este bună atâta timp cât ea se face respectând aceleași reguli pentru toată lumea, niște reguli corecte care să împiedice corupția și conflictele de interese, nu să le favorizeze. Exemplu clasic aici este cel al unui medic care are rol de coordonare sau un rol important într-un spital public și desfășoară și furnizează servicii în cadrul unui program național de sănătate, dar în același timp are interese directe sau chiar conduce o clinică privată care, la rândul ei, este implicată în același program național. Ei bine, într-o astfel de situație, putem vorbi despre orice dar nu despre o competiție corectă între spitalul privat și cel public care derulează aceleași programe, cu același medic.”, mai spune expertul în politici de sănătate, Vlad Mixich.

ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:



 

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private –PALMED- care reprezintă cele mai cunoscute clinici și spitale private din România ia în calcul să nu mai semneze contracte anuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate care permit decontarea serviciilor medicale în privat. Nemulțumirea a fost generată de decizia de prorogare a introducerii contribuţiei personale până la 1 aprilie 2021 dar și de faptul că CNAS decontează serviciile medicale la tarife subdimensionate”, a declarat recent la RFI, Cristian Hotoboc, președintele patronatului PALMED. 

 

Modificări privind concediile medicale

Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de Urgență a Guvernului Nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate mai prevede modificări privind concediile medicale.

 Astfel, ”Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:

  • Un an, în intervalul ultimilor doi ani, pentru unele boli cardiovasculare stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu acordul Ministerului Sănătății
  • Un an și șase luni, în intervalul ultimilor doi ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii
  • Pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză”, a mai decis Guvernul



 O altă modificare a Legii 95 prevede ca CNAS să deconteze contravaloarea recontrucției mamare prin endoprotezare, în cazul pacientelor cu vârsta de peste 18 ani, în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice.