Cum rămâne cu dosarele europene ale României?

orban.jpg

Image source: 
site-ul Guvernului României

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat aseară pe premierul demis Ludovic Orban să formeze noul guvern. Potrivit analiștilor, intrăm într-o logică a anticipatelor dar incertitudinea ar putea plana luni bune. Și nimeni nu garantează că alegerile nu vor avea loc, până la urmă, chiar la termen.

În acest timp, câteva dosare europene fundamentale pentru România rămân și ele descoperite.

În această perioadă au loc intense negocieri pentru viitorul buget multianual, la nivelul șefilor de state și de guverne. Din partea Româniai, aici este implicat președintele Klaus Iohannis, care chiar astăzi discută problema cu președintele Consiliului, Charles Michel.

Dar există și o componentă importantă legată de guvern. De exemplu, cea privind așa-zisele condiționalități macroeconomice. Prin noul cadru bugetar, statele care nu respectă normele de echilibru macroeconomic ar putea fi sancționate, mergându-se chiar până la suspendarea unor fonduri. România, după cum știm, înregistrează un deficit bugetar cu mult peste limitele acceptate în Uniunea Europeană. Sancțiunea nu va veni precum ghilotina, dar Bucureștiul trebuie să prezinte un plan credibil pentru revenirea la normal. Guvernul trebuie să lucreze din timp la un asemenea plan și să existe și siguranța că va avea cine să-l aplice.

În privința viitorului buget, este nevoie de câteva transformări interne, și deloc simple. Proiectele finanțabile devin din ce în ce mai sofisticate, fondurile europene tind să se transforme din subvenții în garanții. Cu alte cuvinte, bani care să garanteze investiții private, aducătoare de valoare adăugată.

Este un mecanism asemănător Planului Juncker, în care România a obținut rezultate modeste. Acum, administrația trebuie pregătită pentru noua abordare la nivel european. Și cât mai repede.

Apoi, sunt provocările legate de Pactul Ecologic. După cum afirmă surse europene, ar fi indicat ca guvernul de la București să fie pregătit cât de repede cu cel puțin un proiect major finanțabil prin mecanismul de tranziție ecologică justă. Un proiect, bineînțeles, articulat și credibil.

În plus, trebuie delimitate foarte clar regiunile care urmează să intre cel mai puternic în faza de tranziție ecologică și, evident, să fie elaborate planurile necesare.

Comisia Europeană așteaptă de la București un răspuns în privința proiectatei autostrăzi care să unească Moldova cu Transilvania și de acolo, cu Occidentul. Dorește guvernul să acceseze bani europeni, după ce a renunțat la ideea parteneriatului public-privat? Sau va apela la surse de finanțare interne și, eventual, un împrumut extern?

Și, tot legat de rețeaua de transporturi, imediat după adoptarea viitorului buget multianual, statele membre trebuie să propună proiecte care să se încadreze în acest tip de infrastructură duală – civilă și militară. Banii sunt deja prinși în viitorul buget, dar se așteaptă proiectele.

Sunt doar câteva dintre dosarele europene care ar trebui gestionate cu mare atenție în perioada următoare. Iar problema este că, după cum știm, în lipsa unui guvern cu atribuții intacte, sistemul administrativ ezită să ia inițiative și să-și asume răspunderi. Iar asta s-ar putea prelungi periculos de mult.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 7 februarie 2020