UK în afara UE: bucurie și tristețe într-o țară profund divizată

brexit_bucurie_si_tristete.jpg

Ziua Brexit
Ieșirea Marii Britanii din UE a fost întâmpinată cu bucurie și tristețe
Image source: 
Sky News

Marea Britanie și-a început viața în afara Uniunii Europene prin manifestări simultane de bucurie și tristețe într-o națiune profund divizată. Urmează acum perioada de tranziție până la sfârșitul anului, timp în care UK și UE vor negocia o nouă relație între ele.

Prim ministrul britanic Boris Johnson a bătut un gong la reședința sa din Downing Street vineri 31 ianuarie 2020 la ora 23:00, atunci când Regatul Unit a părăsit UE după 47 de ani ca membru, mai întâi în Comunitatea Economică Europeană, apoi Comunitatea Europeană și în sfârșit Uniunea Europeană.

 La aceeași oră în Westminster Square - piața parlamentului din Londra - avea loc o demonstrație a adepților Brexit care sărbătoreau ieșirea din UE la peste trei ani și jumătate de la referendumul în care electoratul a votat cu 52% la 48% pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune.

"Să sărbătorim în noaptea aceasta așa cum nu am făcut-o niciodată. Acesta este cel mai mare moment din istoria modernă a marii noastre națiuni." a spus la acest miting liderul Partidului Brexit, Nigel Farage, cel care a jucat un rol crucial în ultimii 25 de ani în promovarea curentului anti-UE în opinia publică. 

Cu doar câteva ore înainte, în același loc, se adunaseră pro-europenii care și-au exprimat tristețea că Marea Britanie părăsește UE.

În același timp cu mitingul partizanilor Brexit, în Scoția și Irlanda de Nord, provincii care au votat în favoarea rămânerii în UE pe 23 iunie 2016, aveau loc demonstrații de protest. 

Tendințe separatiste

Acum câteva zile parlamentul de la Edinburgh s-a pronunțat în favoarea propunerii șefei executivului scoțian, Nicola Sturgeon, de convocare a unui referendum pentru independență în a doua jumătate a anului 2020.

Manifestație pro-UE în Scoția
În Scoția ieșirea din UE a fost întâmpinată preponderent cu tristețe
Image source: 
Reuters

O astfel de moțiune ar însă puține șanse de reușită, dată fiind opoziția declarată a premierului Johnson, iar pentru convocarea unui astfel de plebiscit este necesar acordul guvernului de la Londra.

În Irlanda de Nord ieșirea din UE a dinamizat mișcarea separatistă care dorește reunificarea provinciei cu Republica Irlanda - stat membru UE, iar frontiera comună - singura pe uscat între UK și UE - constituie unul dintre punctele contencioase care în mod cert va apărea la negocieri.

Organizația Best for Britain care până acum a luptat pentru rămânerea UK în UE și-a schimbat ținta și militează în favoarea unor relații cât mai strânse cu Uniunea. 

Negocierile în vederea unui acord UK - UE vor începe probabil în luna martie, iar premierul Johnson s-a declarat optimist în privința succesului negocierilor, deși demnitarii de la Bruxelles sunt mult mai sceptici, dată fiind perioada foarte scurtă.

Premierul Johnson dorește un acord de liber schimb, similar celui UE - Canada, dar în același timp s-a arătat extrem de agresiv spunând că după 1 ianuarie 2021 nu va accepta o aliniere a Marii Britanii la standardele UE și nici nu va accepta jurisdicția Curții Europene de Justiție, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea unui acord de liber schimb până la acea dată.

Drepturile cetățenilor UE din UK aflați aici până la 31 decembrie 2020 sunt garantate în temeiul Schemei de Stabilire, dar politica de imigrație de după 1 ianuarie 2021 rămâne incertă, preferința anunțată de guvern fiind un sistem de tip australian care ține cont de vârsta și calificările solicitantului și nu de țara sa de origine, dar până acum nu a fost încă făcut public un proiect de lege în acest sens. 

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ