România schimbă foaia în relația cu R. Moldova. Cu ce consecințe?

iohannis_dodon.jpg

Klaus Iohannis și Igor Dodon la New York, în marja participării la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, septembrie 2019
Image source: 
presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, de săptămâna trecută, că România va continua cu Republica Moldova doar proiectele de sprijin dedicate direct cetățenilor, proiecte cu impact local și cele de interconectare strategică.

Să ne amintim că, după furtul unui miliard de dolari din băncile moldovenești, ceea ce echivala cu 13% din Produsul Intern Brut, țara s-ar fi prăbușit financiar dacă Bucureștiul n-ar fi acordat, în regim de urgență un împrumut de 60 de milioane de euro guvernului de la Chișinău. Se întâmpla în 2015, iar banii erau parte a unui acord de asistență maccrofinanciară de 150 de milioane de euro.

Republica Moldova este dependentă de finanțarea externă, din partea – așa cum li se spune la Chișinău – partenerilor de dezvoltare, iar principalul astfel de partener este Uniunea Europeană.

Ei bine, în acest context, mesajul de la București poate avea consecințe mai ample. După alegerile municipale din vara anului 2018, invalidate de justiție, Comisia Europeană a blocat finanțarea Republicii Moldova. De-abia după constituirea guvernului Maia Sandu, în vara anului trecut, Bruxelles-ul a deblocat banii, o primă tranșă, de 30 de milioane de euro, fiind acordată în octombrie anul trecut. Din această sumă, o treime o reprezintă fonduri nerambursabile – deci bani gratis.

Acum, după răsturnarea guvernului Maia Sandu și semnalul de la București, perspectivele nu sunt deloc bune pentru Republica Moldova în relația cu Uniunea Europeană. Chișinăul ar putea avea probleme cu finanțarea.

Altfel, în mod individual, România va continua să dea bani pentru proiecte locale, iar aici bilanțul este de-a dreptul impresionant. România a renovat, pe banii ei, aproape 1000 de grădinițe, a donat aproape 200 de microbuze școlare. România oferă peste 1000 de locuri gratutie în tabere pentru copiii din Republica Moldova și de asemenea, pune la dispoziție un mare număr de burse. SMURD și-a extins aria de activitate dincolo de Prut.

România a renovat 16 secții la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău. La Cahul a fost creat un centru de transfuzie a sângelui iar teatrul de acolo se renovează cu bani românești. În Chișinău, Sala cu Orgă se reabilitează tot cu bani românești. Muzeul de Artă, astăzi deschis vizitatorilor, într-o frumoasă clădire neoclasică, a fost renovat tot pe banii contribuabilului român. Și lista e departe de a fi completă.

În călătoriile mele prin Republica Moldova am văzut și alte proiecte, foarte numeroase, susținute de autorități locale din România, de consilii județene sau orașe înfrățite.

În acest timp, fidel orientării sale pro-estice, președintele Dodon anunța în toamnă un amplu împrumut de 500 de milioane de dolari din Rusia – și care în decembrie s-a făcut de doar 300 de milioane. Banii însă, n-au ajuns, cât despre condiții, rămâne de discutat.

Dar evident că nu vor fi condiții legate de liberalizare, de reformarea justiției sau statul de drept, așa cum sunt cele puse de Bruxelles sau București.

Zilele acestea mi-a atras atenția o declarație a ambasadorului nostru la Chișinău, Daniel Ioniță :

Am venit de la Chișinău pe drumul către Soroca și am văzut un mare panou pe care era scris că acest drum a fost posibil din banii oferiți de poporul american. Circul des în R. Moldova și nu am văzut nicăieri vreun panou pe care să scrie că acest drum este făcut cu bani din Rusia”.

O declarație, poate, mai puțin diplomatică, dar care reflectă cum nu se poate mai bine o realitate.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 20 ianuarie 2020