Strasbourg: Finanțarea tranziției ecologice și alte priorități europene pentru 2020

Avansarea Acordului Verde. Negocierile privind Brexitul și menținerea unității statelor europene în următoarea fază a negocierilor. Avansarea negocierilor pentru bugetul multianual 2021-2027 și planurile de extindere în Balcanii de Vest, blocate actualmente la nivelul statelor membre.

Iată patru priorități pe agenda europeană a următoarelor șase luni, expuse în fața Parlamentului European de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, cu ocazia lansării președinției croate a Consiliului European.

În privința Acordului Verde, una dintre problemele spinoase era și rămâne aceea a finanțării tranziției ecologice. Este vorba despre banii care ar trebui să acopere tranziția ecologică a regiunilor și industriilor cu mari emisii de dioxid de carbon, cum ar fi zonele miniere. Iar tema este esențială și în perspectiva bugetului multianual al Uniunii Europene 2021-2027, aflat acum în plină negociere.

Marea temere a statelor net beneficiare ale bugetului european, printre care evident că se numără și România, este ca nu cumva banii destinați tranziției ecologice să fie obținuți prin redistribuirea fondurilor ce coeziune – o soluție, evident, neconvenabilă.

Ei bine, Comisia a venit acum în fața eurodeputaților cu propunerea de a acorda sume suplimentare zonelor carbonifere , într-o sumă de 7,5 miliarde de euro. Totuși – și aici este un element important - statele membre, inclusiv România, vor putea accesa banii doar dacă asigură o cofinanţare din fondurile de coeziune și din fonduri proprii.

Dar nu este vorba numai despre gestionarea banilor – marea problemă va apărea în elaborarea programelor. Adică a acelor programe cu o componentă puternică de protejare și regenerare a mediului, astfel încât să se califice pentru finanțarea europeană.

Mai precis, nu va mai fi suficient să propui Comisiei Europene construirea unui drum, a unei clădiri sau a unei rețele de apă sau gaz. Toate trebuie să conțină o componentă ecologică. Și rămâne de văzut în ce măsură autoritățile din România, cu precădere cele locale, vor fi capabile să răspundă cu un asemenea grad de sofisticare.

Mecanismul este într-o bună măsură asemănător cu acel Plan Juncker, a cărui experiență poate fi de folos acum, după cum au spus mai mulți deputați, printre ei, și românul Siegfried Mureșan, în numele grupului PPE. Problema este că experienţa românească nu este foarte strălucită la acest capitol. Cu o finanțare din partea Băncii centrale de Investiții de 720 de milioane de euro, țara noastră ocupă locul 21 în Uniunea Europeană la capitolul investiții raportate la PIB . Deși se știe ce mare nevoie de investiții este în România. Spre comparație, la acest capitol, vecinii noștri bulgari sunt pe locul trei în Uniune.

Să mai spunem că acest mecanism, numit de Comisie ”Tranziția Justă” este și unul dintre punctele nevralgice în negocierea bugetului multianual 2021-2027, pe care mai multe state membre l-au respins în varianta propusă de președinția precedentă, cea finlandeză.

Deputații au discutat marți o rezoluție prin care avertizează Marea Britanie asupra modului în care va proteja drepturile cetățenilor europeni după Brexit.

Proiectul de rezoluție arată că Acordul de retragere, așa cum a fost el negociat, conține dispoziții echitabile și echilibrate pentru a proteja drepturile cetățenilor în timpul și după perioada de tranziție.

Dar - spun deputații - esențială este aplicarea completă a dispozițiilor acordului.

De asemenea, numeroși deputați au atras atenția că după Brexit, Londra nu se poate bucura de toate avantajele ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene din afara Uniunii Europene. Rezoluția urmează să fie votată miercuri.

Să nu uităm că Parlamentul European, prin vocea președintelui său dar și a negociatorului pentru Brexit, Guy Verhostadt, au avertizat în decembrie că Parlamentul European ar putea să respingă Acordul de retragere dacă nu vor primi garanții că Londra va respecta drepturile cetățenilor europeni după perioada de tranziție.

În sfârșit, un alt punct enunțat de președinta Comisiei a fost extinderea în Balcanii de Vest. Un subiect complicat. Serbia și Muntenegru se află în proces de negociere, dar cel puțin în cazul Belgradului, acesta bate pasul pe loc. În toamna anului trecut, mai multe state membre au blocat deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord, iar acum președinția croată speră să deblocheze procesul, în cadrul unui summit Uniunea Europeană - Balcanii de Vest, la începutul lunii mai, la Zagreb.