2019, anul în care Marea Britanie s-a apropiat, în sfârșit, de Brexit

johnson_brexit.jpg

Boris Johnson
Boris Johnson a câștigat alegerile parlamentare cu sloganul "Să înfăptuim Brexit"
Image source: 
AFP/Getty

Anul 2019 a fost un lung șir de evenimente legate de procesul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, unele mai surprinzătoare decât altele. La final de an se pare însă că Brexit a intrat pe un făgaș ireversibil. 

Cine se uită la situația politică de la începutul lui 2019 și o compară cu cea de la sfârșitul anului în Marea Britanie ar putea crede că este vorba de două țări diferite. 

Este drept că tot Partidul Conservator este la guvernare, dar cu alt prim ministru, cu o majoritate solidă și cu Partidul Laburist din opoziție într-o derută totală și foarte aproape de Brexit pe care l-a respins timp de un an întreg. 

2019 a început sub semnul unui haos politic total în care prim ministrul de atunci, Theresa May, lipsită de majoritate, era incapabilă să impună în Camera Comunelor acordul Brexit negociat cu liderii UE, în condițiile în care data fixată pentru ieșirea din Uniune - 29 martie 2019 - se apropia vertiginos. 

Camera Comunelor a respins de trei ori prin vot acordul, fără a putea găsi o majoritate pozitivă în favoarea unei soluții de schimb, inclusiv convocarea unui al doilea referendum în care alternativa la acord să fie rămânerea în UE.

Ca atare premierul May nu a avut alternativă decât să ceară liderilor UE o prelungire a temenului, iar aceștia au acordat o amânare până pe 12 aprilie, iar când a devenit clar că aprobarea acordului e imposibilă au fixat noua dată a Brexit pe 31 octombrie. 

Aceasta a implicat participarea Marii Britanii la alegerile euro-parlamentare din mai în care pe primul loc s-a clasat Partidul Brexit condus de Nigel Farage cu 31%, în timp ce Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat din istoria lor de aproape 200 de ani: 9%. 

Mesajul a fost clar și premierul May a demisionat din fruntea Partidului Conservator, iar membrii de partid l-au ales în loc pe fostul primar al Londrei și ministru de externe, Boris Johnson, care a preluat apoi și funcția de prim ministru în luna iulie. 

"Să înfăptuim Brexit"

Mesajul său a fost unul simplu "Let's get Brexit done" - "Să înfăptuim Brexit" și a trecut imediat la renegocierea acordului cu UE, respins de deputați.

Boris Johnson și Jeremy Corbyn
Boris Johnson și liderul opoziției, Jeremy Corbyn, la Discursul Tronului în parlament
Image source: 
Reuters

În același timp, premierul Johnson a suspendat în septembrie parlamentul pe cinci săptămâni, dar parlamentarii au reacționat vehement și în doar trei zile au adoptat un proiect de lege care interzicea ieșirea din UE fără acord, iar Curtea Supremă a declarat suspendarea ilegală. 

Premierul Johnson a obținut în sfârșit o renegociere mai mult cosmetică a acordului Brexit, dar parlamentul a refuzat în continuare să-l adopte, respingând și cererea premierului de convocare a alegerilor anticipate.

Între timp, liderii UE au aprobat încă o prelungire a datei Brexit pentru 31 ianuarie 2020, iar premierul Johnson a izbutit în sfârșit să convingă parlamentul să accepte dizolvarea și convocarea de alegeri aticipate, al treilea scrutin parlamentar în mai puțin de cinci ani.

Partidul Conservator a candidat pe un manifest simplu - "Să înfătuim Brexit" și a obținut în scrutinul din 12 decembrie o majoritate foarte solidă - 365 de mandate din 650 în Camera Comunelor, în timp ce Laburiștii conduși de Jeremy Corbyn au câștigat doar 202 mandate, cel mai slab rezultat de după 1935. 

Pe 20 decembrie Camera Comunelor a votat în a doua lectură cu 358 - 234 acordul negociat de premierul Boris Johnson și în ianuarie 2020 împreună cu Camera Lorzilor va finaliza procesul de ratificare. 

Cum este improbabil ca Parlamentul European să pună piedici ratificării acordului sunt toate șansele ca Regatul Unit să iasă din UE la 31 ianuarie 2020, la mai bine de trei ani și jumătate după referendumul în care electoratul a britanic a votat cu 52% - 48% în favoarea ieșirii din Uniune. 

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ