Alegeri UK: Separatiștii din Scoția și Irlanda de Nord ies întăriți

nicola_sturgeon.png

Nicolae Sturgeon
Nicola Sturgeon și partidul ei au triumfat în alegerile din Scoția
Image source: 
PA

Alegerile parlamentare anticipate din Marea Britanie au adus pe lângă victoria Partidului Conservator și consolidarea partidelor separatiste din Scoția și Irlanda de Nord. Această situație riscă să agraveze tensiunile dintre Londra și cele două provincii.

Partidul Naționalist Scoțian (SNP) a câștigat 48 din cele 59 de mandate rezervate Scoției în Camera Comunelor, un plus de 13 față de scrutinul similar din 2017.

Conservatorii au rămas cu 6 mandate în Scoția (-7), Partidul Liberal Democrat cu 4 (0) și Partidul Laburist cu un singur mandat (-6).

Imediat după anunțarea rezultatelor, liderul SNP Nicola Sturgeon, care conduce executivul regional de la Edinburgh, a declarat că votul de joi reprezintă un mandat pentru convocarea în 2020 a unui nou referendum pentru independența Scoției, după cel din 2014 în care 55% s-au pronunțat pentru rămânerea în Regatul Unit.

Acum însă Regatul Unit are toate șansele să iasă din Uniuna Europeană pe 31 ianuarie 2020, ceea ce va duce la ieșirea în același a Scoției din UE, deși în referendumul din 2016 scoțienii s-au pronunțat cu 62% în favoarea rămânerii în Uniune.

Liderul Partidului Conservator, prim ministrul Boris Johnson, a respins în campania electorală solicitarea lui Sturgeon, dar noua situație politică din Scoția riscă să agraveze conflictul dintre Londra și Edinburgh și să alimenteze tendințele separatiste. 

Pentru convocarea referendumului din Scoția este necesară aprobarea autorităților de la Londra.

Rezultat istoric în Irlanda de Nord

În Irlanda de Nord alegerile au adus pentru prima oară în istoria mai multe mandate pentru partidele care doresc reunirea provinciei cu Republica Irlanda: Sinn Fein (7) și Partidul Social Democrat Laburist - SDLP (2) au împreună mai mulți deputați decât Partidul Democrat Unionist (DUP), care susține apartenența provinciei la Regatul Unit, care are acum doar 8 mandate, față de 10 în vechiul parlament. Sinn Fein nu recunoaște apartenența Iralndei de Nord la Regatul Unit, iar deputații săi nu-și ocupă locurile în Camera Comunelor.

John Finucane, ales deputat Sinn Fein
John Finucane, ales deputat Sinn Fein în Belfast Nord, l-a învins pe liderul deputaților DUP, Nigel Dodds
Image source: 
Reuters

Al 18-lea mandat a fost câștigat de Partidul Alianței - non-sectar - care adeseori se situează pe poziții similare celor adoptate de separatiști. 

Rezultatul DUP poate fi considerat un vot ancțiune împotriva acestui partid pro-Brexit, care a sprijinit până la un anumit moment guvernul minoritar Conservator condus de Theresa May în vechiul parlament, într-o province care în 2016 a votat cu 55% în favoarea rămânerii în UE.

Acum separatiștii vor relua solicitările către guvernul de la Londra pentru organizarea unui "referendum de frontieră" astfel încât electoratul din provincie să se pronunțe asupra reunificării cu Republica Irlanda.

Irlanda de Nord este guvernată de aproape trei ani de la Londra, executivul regional fiind suspendat ca urmare a imposibilității unei înțelegeri între DUP și Sinn Fein în vederea formării unei administrații. 

În Țara Galilor, Partidul Naționalist Galez - Plaid Cymru - și-a păstrat cele patru mandate în Camera Comunelor, dar aici Partidul Conservator a obținut 14 mandate din 40, record istoric egal cu cel din 1983 într-o provincie care a votat cu 52% în 2016 în favoarea Brexit și unde tendințele separatiste sunt mult mai slabe decât în Scoția și Irlanda de Nord.

În total, în alegerile de joi separatiștii au obținut 61 de mandate (48 în Scoția, 9 în Irlanda de Nord, 4 în Țara Galilor) din totalul de 650 de deputați ai Camerei Comunelor, față de 46 în 2017 și 67 în 2015.