Euro, încredere-record. Ce face România?

euro.jpg

Sumedenia de teme economice ne arată noua situație în care se află bugetul.
Image source: 
pixabay.com

Acum opt ani, un ministru de finanţe polonez, Jacek Rostowski, a cărui ţară deţinea la momentul respectiv preşedinţia Consiliului Uniunii, lua prin surprindere pe toată lumea, avertizând în privinţa unui nou război pe continent. Într-o dezbatere din Parlamentul European de la Strasbourg el afirma că, în următorii 10 ani, Europa ar putea plonja în război dacă zona euro se prăbuşeşte.

Era o perioadă complicată. Comisia Europeană, alături de Germania și Franța încercau din răsputeri să controleze panica şi să dezmintă zvonurile privind prăbuşirea zonei euro, în plină criză financiară și bancară.

Au trecut opt ani de atunci, moneda unică a rezistat și, evident, războiul nu s-a declanșat.

Și, potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru pe această temă, de la sfârșitul lui noiembrie, moneda se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere din – totuși – scurta sa istorie de 20 de ani.

Potrivit sondajului, 76 % din respondenți consideră că moneda unică este benefică pentru UE, iar 65 % consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor țară. Sunt niveluri record, potrivit autorilor sondajului.

De asemenea, 80 % din cetățeni se declară gata să sprijine reformele economice menite să îmbunătățească performanțele economiilor naționale.

În Grecia, țară care a trecut în ultimul deceniu printr-o criză economică și financiară majoră, susținerea pentru euro este foarte apropiată de media europeană, în timp ce în Italia, o altă economie cu probleme, 55% consideră că moneda comună este bună pentru țara lor.

Euro înseamnă, pentru utilizatorii săi, inflație scăzută și deci prețuri stabile, costuri mai mici ale tranzacțiilor, dezvoltarea comerțului, facilitarea călătoriilor .

A fost o perioadă în care formațiunile eurosceptice promiteau ieșirea țărilor lor din zona euro sau cel puțin referendumuri pe această temă. Alternativa pentru Germania (AfD) a pornit, acum câțiva ani, ca o formațiune de factură conservatoare, favorabilă revenirii la marcă – înainte de a derapa către extremismul de dreapta.

Astăzi, aceste partide au cam abandonat retorica anti-euro, iar sondajul acesta ne arată de ce. Să ne amintim că în dezbaterea finală a prezidențialelor franceze din 2017, Marinne le Pen nu a reușit deloc să convingă, în fața lui Emmanuel Macron, atunci când a propus emiterea unei monede care să circule în paralel cu euro. 

Cât privește România, tratatul de aderare la Uniunea Europeană ne obligă să adoptăm moneda euro, atunci când vom fi pregătiți, deci, fără a fixa un termen. În ultimii trei ani, însă, România s-a îndepărtat ce criteriile de aderare, mai ales din cauza creșterii prețurilor și dobânzilor. Există, de asemenea, și o anumită reținere în a merge foarte repede către zona euro, în rândurile unor finanțiști și bancheri.

Dar dincolo de considerentele de ordin tehnic, există și altele de ordin strategic. Așa cum Uniunea Europeană este mai mult decât o piață comună, și euro este mai mult decât o simplă monedă. Amândouă sunt proiecte politice.

Aderarea la euro înseamnă, poate mai întâi de toate, intrarea cu adevărat în nucleul dur european. Ceea ce ar constitui o formidabilă ancoră de securitate, pentru o țară situată într-o regiune complicată, precum România.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 3 decembrie 2019